DOCUMENTAR: 135 de ani de la naşterea scriitorului Liviu Rebreanu (27 noiembrie)
Unul dintre cei mai de seamă scriitori români, Liviu Rebreanu, s-a născut la 27 noiembrie 1885, în satul Târlişua, din fostul comitat Solnoc Dăbâca, în prezent judeţul Bistriţa-Năsăud, fiind cel dintâi fiu dintr-o familie numeroasă, cu 14 copii ai învăţătorului Vasile Rebreanu şi al Ludovicăi, potrivit site-ului www.liviurebreanu.eu. Părinţii Ludovica şi Vasile au constituit modelele familiei Herdelea, pe care avea să le contureze scriitorul ulterior, în romane precum ''Ion'', ''Răscoala'' sau ''Gorila''.
Şi-a petrecut copilăria în satul Maieru, apoi în Prislop, pe unde l-a purtat meseria de învăţător a tatălui. Rebreanu mărturisea: ''În Maieru am trăit cele mai frumoase şi mai fericite zile ale vieţii mele. Până ce, când să împlinesc zece ani, a trebuit să merg la Năsăud, la liceu'' (www.poezie.ro). Primele clase le-a făcut la şcoala unde preda învăţătorul Rebreanu, apoi a urmat liceul românesc din Năsăud, de unde s-a mutat, după doi ani, la liceul german din Bistriţa, apoi la cel maghiar din Sopron, în nordul Ungariei. Mai târziu, Rebreanu îşi va aminti cum, în timpul ultimului an de şcoală petrecut la Sopron, şi-a văzut tipărită o schiţă într-o revistă de la Budapesta, care era semnată cu pseudonim şi "alte mărunţişuri aşa-zis literare".
După absolvirea şcolii, s-a mutat la Budapesta, dar, dorind să devină ofiţer, s-a înscris la şcoala militară din Sopron, pe care a şi absolvit-o, apoi a studiat la Academia militară Ludoviceum din Budapesta (1903-1906). Reuşeşte să termine Academia Militară cu gradul de locotenent. Ajuns ofiţer în armata austro-ungară, a fost trimis, în 1908, la Regimentul 2 Honvezi regali din Gyula, de unde a demisionat, în acelaşi an, în urma unui conflict cu autorităţile. La Budapesta şi Gyula a scris şi transcris cinci povestiri, în limba maghiară, din ciclul Szamárlétra (Scara măgarilor), satire cu caracter anticazon (volum nepublicat), precizează site-ul www.poezie.ro.
Muzeul Memorial 'Liviu Rebreanu' este găzduit într-o casă ţărănească specifică zonei, ridicată în anul 1957. Clădirea a fost reconstituită pe locul casei părinteşti din Prislop, a scriitorului.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/FOTO AGERPRES
A debutat la Sibiu, în revista ''Luceafărul'', cu nuvela ''Ofilire'' (1908), urmată, în 1909, de povestirea ''Codrea (Glasul inimii)'' şi de nuvela ''Răfuiala''.
În 1909, a participat la serbările Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), unde a cunoscut numeroşi scriitori din ţară, cu ajutorul cărora a trecut munţii, stabilindu-se la Bucureşti. A colaborat aici, ca scriitor şi gazetar, cu diferite publicaţii, precum ''Convorbiri critice'', ''Viaţa românească'', ''Flacăra'' etc.
Muzeul Memorial 'Liviu Rebreanu'.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/FOTO AGERPRES
La 15 februarie 1910, la cererea guvernului ungar, a fost încarcerat la Văcăreşti şi a fost extrădat, apoi închis la Gyula, până în august 1910. A fost secretar literar la Teatrul Naţional din Craiova (1911-1919), unde a întâlnit-o pe viitoarea sa soţie, actriţa Fanny Rădulescu. În 1928, a fost numit director al Teatrului Naţional din Bucureşti, funcţie pe care a deţinut-o până în 1929.
A fost secretar (1914), vicepreşedinte (1923) şi preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români (ales în 1925). În această calitate, a participat la diverse manifestări literare din ţară şi din străinătate (delegat la Congresul internaţional al scriitorilor şi Congresul autorilor dramatici). A mai fost şi director al Teatrului Naţional din Bucureşti (1928-1930 şi 1940-1944); preşedinte al Asociaţiei pentru educaţia poporului.
A debutat în revista "Luceafărul" (la 1 noiembrie 1908), a colaborat la "Convorbiri critice" (în paginile căreia a debutat în 1909 cu nuvela "Volbura dragostei (Cântecul iubirii)"), "Lumina", "Flacăra", "Revista idealistă". Revenit la Bucureşti în 1910, după detenţia de un an de la Gyula, şi-a continuat activitatea jurnalistică la "Rampa", "Viaţa românească", "Adevărul" şi a editat împreună cu Mihail Sorbul revista de teatru "Scena" (la 15 septembrie 1910). În 1919, a început colaborarea la cenaclul şi revista "Sburătorul", cu cronici de teatru şi nuvele. De asemenea, a condus şi revistele de mare prestigiu "Mişcarea literară" (1924-1925) şi "România literară" (1932-1934).
În 1912, prozatorul debutează editorial cu volumul de nuvele ''Frământări'', urmat de volumele de nuvele şi de schiţe ''Golanii'' şi ''Mărturisire'', apărute în 1916, şi de ''Răfuiala'', în 1919, în care sunt adunate schiţele şi nuvelele publicate deja în periodice.
Casa memorială "Liviu Rebreanu" din judeţul Bistriţa-Năsăud.
Foto: (c) MAIAN ILIE/AGERPRES
Gloria literară a lui Rebreanu s-a datorat romanului "Ion" (1920), prima versiune a acestuia fiind încheiată în timpul ocupaţiei germane, roman pentru care scriitorului i-a fost acordat Premiul "Năsturel-Herescu" al Academiei Române. Succesul de care s-a bucurat primul mare roman al său a fost susţinut şi de următoarele: romanul psihologic "Pădurea spânzuraţilor" (1922) - Marele Premiu al romanului al Societăţii Scriitorilor Români; "Adam şi Eva" (1925), "Ciuleandra" (1927), "Crăişorul" (1929), "Răscoala" (1932), "Jar" (1934), "Gorila" (1938), "Amândoi" (1940). În paralel, a scris şi piese de teatru - "Cadrilul" (reprezentată în premieră în 1919), "Plicul" (1923), "Apostolii" (1926), considerate de unii critici şi istorici literari sub nivelul artistic al romanelor.
Printre celelalte opere ale prozatorului se numără: "Calvarul" (1919), "Răscoala moţilor" (1919), "Norocul" (1921), "Cuibul viselor" (1927) - nuvele şi schiţe, "Cântecul lebedei" (1927), "Metropole. Berlin. Roma. Paris" (1931). A tradus mult din Gorki, Cehov, Tolstoi, Balzac, Prevost, Zola, Nietzsche. A mai fost distins cu Premiul naţional pentru proză (1929).
Membru al PEN-Clubului (1933); membru titular (ales la 25 mai 1939) al Academiei Române, unde a ţinut, în 1940, celebrul discurs de recepţie "Laudă ţăranului român", menţionează https://acad.ro.
La începutul anului 1944, un control radiologic a semnalat opacitate suspectă la plămânul drept. La 4 aprilie 1944, grav bolnav, Liviu Rebreanu s-a retras la Valea Mare, iar la 7 iulie, scria în ''Jurnal'': ''Perspective puţine de salvare, dată fiind vârsta mea, chistul din plămânul drept, emfizemul vechi şi bronşita cronică.'' La 1 septembrie 1944, a murit, la Valea Mare, iar câteva luni mai târziu a fost deshumat din cimitirul din localitate şi reînhumat la Cimitirul Bellu din Bucureşti.
Prin întreaga sa operă românescă, mai ales prin capodoperele "Ion", "Pădurea spânzuraţilor" şi "Răscoala", Liviu Rebreanu rămâne în istoria literaturii noastre drept creatorul romanului românesc modern, el "fiind în proză ceea ce a fost şi a rămas Eminescu în poezie", după cum consideră criticul literar Ion Dodu Bălan.
Cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la naşterea scriitorului Liviu Rebreanu, Banca Naţională a României a pus în circulaţie, la 10 decembrie 2010, o monedă comemorativă din argint, cu valoarea nominală de zece lei, notează www.bnr.ro. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, Cristian Anghelache, editor: Liviu-Ioan Tatu, editor online: Andreea Preda)
Explicaţie foto din deschidere: Liviu Rebreanu (1885-1944), scriitor.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Prințesa Stephanie de Monaco
Stephanie de Monaco, cel de-al treilea copil al prințului Rainer III de Monaco și al prințesei Grace, s-a născut la 1 februarie 1965. Și-a petrecut copilăria la Monaco, unde visa să studieze cursuri de design vestimentar. La vârsta de 17 ani, viața i se schimbă pe neașteptate, când în urma unui accident de mașină îi moare mama alături d
DOCUMENTAR: 30 de ani de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană (1 februarie)
Acordul de Asociere la Uniunea Europeană, ce a stabilit o asociere între România, pe de o parte, Comunitatea și statele sale membre, pe de altă parte, a intrat în vigoare la data de 1 februarie 1995, după ce a fost semnat la 1 februarie 1993. Prin semnarea și intrarea în vigoare a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, a început drumul
Săptămâna mondială a armoniei interconfesionale (ONU) (1-7)
În perioada 1-7 februarie 2025, este marcată la nivel mondial, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, Săptămâna mondială a armoniei interconfesionale, conform www.un.org. În diferite locații de pe glob, diferite asociații și organizații organizează manifestări dedicate săptămânii
Barometrul statistic al lunii ianuarie 2025
România a înregistrat în decembrie 2024 cea mai mare rată anuală a inflației din UE, potrivit Eurostat. Rata șomajului din România în formă ajustată sezonier a fost de 5,2%, conform Institutului Național de Statistică. Potrivit unui sondaj realizat în România în luna decembrie, 60,9% dintre români sunt de părere că lucrur
FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Institutului de Istorie Națională din Cluj-Napoca (1 februarie 1920)
Cel mai vechi Institut din România dedicat cercetării istoriei și disciplinelor sale conexe a fost înființat la 2 februarie 1920 sub titulatura de Institutul de Istorie Națională și plasat inițial sub egida Universității din Cluj, potrivit site-ului https://institutuldeistoriegeorgebaritiu.ro/
DOCUMENTAR: Luna februarie
Anul 2025 este un an normal, cu 365 de zile (după anul 2024, cu 366 de zile), în care luna februarie are 28 de zile (față de 29 de zile, câte are într-un an bisect). Februarie este cea mai scurtă lună a anului. Luna februarie este a doua lună a anului în Calendarul Gregorian. Ziua are 11 ore, iar noaptea are 13 ore. Ziua (partea ilumina
1 februarie - Ziua intendenței militare
Ziua intendenței militare este sărbătorită, în fiecare an, la data de 1 februarie. În 1861, la această dată, a fost emis Înaltul Ordin de Zi nr. 29, actul de constituire a intendenței armatei, prin care s-a format corpul ofițerilor de intendență militară, condus de intendentul general al armatei, subordonat Ministerului de Război, potrivit site-ului
CITATUL ZILEI
'Cine are idei limpezi le transmite ușor celorlalți.' - Helvetius, 'Texte pedagogice alese', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 1 februarie
Ortodoxe Înainte-prăznuirea Întâmpinării Domnului; Sf. Mc. Trifon; Sf. Mc. Perpetua și Felicitas Greco-catolice Sf. m. Trifon Romano-catolice Sf. Veridiana, fc. Sfântul Mucenic Trifon este pomenit în calendarul creș
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 1 februarie
Este a 32-a zi a anului 2025. Au mai rămas 333 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 34 m și apune la 17 h 25 m. Luna răsare la 09 h 12 m și apune la 21 h 07 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)
Săptămâna europeană 27-31 ianuarie 2025
Instituțiile europene au marcat Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, membrii Comisiei Europene au depus jurământul în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, Bruxellesul și Washingtonul au convenit asupra necesității de a menține 'presiune maximă' asupra Moscovei, Comisia Europeană a adoptat cel de-al cincilea program anual de
Retrospectiva evenimentelor interne 27-31 ianuarie 2025
Raportul preliminar al Comisiei de la Veneția privind posibilitatea de anulare a alegerilor în context comparat, adoptarea de către guvern a Hotărârii prin care s-a stabilit calendarul electoral pentru alegerile prezidențiale din 4/18 mai 2025, evoluțiile pe marginea dosarului furtului pieselor din tezaurul dacic în Olanda și încetarea din viață a lui
CITATUL ZILEI
'Civilizația este averea colectivă a omenirii și ca atare merge încet, dar sigur, într-o continuă ascensiune.' - C. Rădulescu-Motru, 'Vocația', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 31 ianuarie
Ortodoxe Sf. Mc. doctori fără de arginți Chir și Ioan Greco-catolice Sf. m. Chir și Ioan, doctori fără plată; Sf. Ioan Bosco Romano-catolice Ss. Ioan Bosco, pr.; Marcela, văduvă Sfinții Mucenici doctori fără de arginți Chir și Ioan sunt pomeniț
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 31 ianuarie
Este a 31-a zi a anului 2025. Au mai rămas 334 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 35 m și apune la 17 h 24 m. Luna răsare la 08 h 50 m și apune la 19 h 49 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Liviu Tatu)