Instrumente ale memoriei Holocaustului - benzi desenate și jurnal de memorii prezentate la ICR Tel Aviv

Maramureș. Botoșani. Cluj. Timișoara - câteva dintre locațiile alese pentru a fi prezentate teribilele povesti de acum peste opt decenii, din timpul Holocaustului din România, prin intermediul unor benzi desenate expuse la Galeria ICR Tel Aviv cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Holocaustului. Vernisajul expoziției care a inclus aceste lucrări, intitulată 'Imagini din trecut. Holocaustul în România' a avut loc la data de 30 ianuarie 2025, în prezența unui public numeros - diplomați români și israelieni, membri ai comunității israelienilor originari din România, printre care și urmași ai supraviețuitorilor Holocaustului.

După cum a explicat în cuvântul de deschidere Martin Salamon, directorul Institutului Cultural Român de la Tel Aviv, expoziția face parte dintr-un amplu proiect conceput și realizat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel', prezentarea sa în Israel fiind realizată în cooperare cu reprezentanța ICR. Martin Salamon a subliniat că intenția a fost de a marca, prin această expoziție - precum și prin lansarea în Israel a volumului' A Doctor's Memoir of the Romanian Holocaust: Survival în Lager Vapniarka and the Ghettos of Transnistria' (autor: Arthur Kessler, Editura Boydell and Brewer, 2024) - împlinirea, la data de 27 ianuarie 2025, a optzeci de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz.

Radu Ioanid, ambasadorul României în Statul Israel, a fost prezent la eveniment în dublă calitate: aceea de diplomat român acreditat în Statul Israel, dar și aceea de cercetător al Holocaustului din România, care a făcut parte din Comisia 'Elie Wiesel' pe baza raportului căreia s-a înființat, în anul 2005, institutul cu același nume. În alocuțiunea să, Radu Ioanid a subliniat că antisemitismul trebuie mai mult ca oricând sancționat și condamnat acum, 'având în vedere vremurile pe care le trăim'. După cum a explicat, Holocaustul din România a fost plin de contraste. 'Pe de o parte, avem atrocitățile comise de autoritățile statutului român și complicitatea forțelor de ordine române în punerea în practică a Holocaustului (fără ordine precise din partea germanilor), pe de altă parte avem figuri luminoase, precum cea a doctorului Arthur Kessler și a altora ca el - civili, dar și unii membri ai armatei și administrației, care au încercat să ajute, pe cât era posibil, populația evreiască și romă' - a adăugat Ioanid.

Marius Cazan, cercetător la Institutul 'Elie Wiesel', a prezentat proiectul cultural-educațional' Visualising the Past Through Graphic Novels. Prompting Local Involvement for Holocaust Remembrance în România', finanțat de Uniunea Europeană. Cazan a subliniat că proiectul, implementat în România de Institutul 'Elie Wiesel', și-a propus să aducă în prim plan amintirea Holocaustului prin intermediul benzilor desenate, oferind o perspectivă accesibilă și emoționantă asupra unor pagini negre din istoria României. Cercetătorul a accentuat importanța elementului educațional și a lucrului îndeaproape atât cu profesorii, cât și cu elevii, pentru a găsi o cale de a transmite cât mai eficient tinerelor generații informații despre Holocaustul din România care să le prezinte, într-o manieră accesibilă, experiențele trăite de evreii persecutați, deportați sau exterminați pe criterii arbitrare.

Prezentarea volumului lui Arthur Kessler, organizată în colaborare cu Organizația Israelienilor Originari din România, a cuprins evocarea memoriilor captivante ale doctorului Kessler despre Holocaust, care au la bază jurnalul ținut de acesta în timpul încarcerării în lagărele din Transnistria, spunând povestea despre crimă calculată, rezistență și supraviețuire. Cu această ocazie, istorici și membri ai familiei Kessler au abordat diverse aspecte legate de viața deținuților din lagărul Vapniarka, precum și despre viața și personalitatea doctorului Kessler. Printre aceștia, s-au adresat publicului din sala mare a ICR Tel Aviv Paul Shapiro, cunoscut cercetător al Holocaustului din România, copiii lui Arthur Kessler, David și Varda, precum și Leo Spitzer, cercetător specializat în istoria colonialismului și genocidului, cel care a și prefațat volumul de memorii și Ofelia Tirer, fiica lui Yechiel Banditer, supraviețuitor al lagărului Vapniarka.