DOCUMENTAR: 135 de ani de la naşterea scriitorului Liviu Rebreanu (27 noiembrie)
Unul dintre cei mai de seamă scriitori români, Liviu Rebreanu, s-a născut la 27 noiembrie 1885, în satul Târlişua, din fostul comitat Solnoc Dăbâca, în prezent judeţul Bistriţa-Năsăud, fiind cel dintâi fiu dintr-o familie numeroasă, cu 14 copii ai învăţătorului Vasile Rebreanu şi al Ludovicăi, potrivit site-ului www.liviurebreanu.eu. Părinţii Ludovica şi Vasile au constituit modelele familiei Herdelea, pe care avea să le contureze scriitorul ulterior, în romane precum ''Ion'', ''Răscoala'' sau ''Gorila''.
Şi-a petrecut copilăria în satul Maieru, apoi în Prislop, pe unde l-a purtat meseria de învăţător a tatălui. Rebreanu mărturisea: ''În Maieru am trăit cele mai frumoase şi mai fericite zile ale vieţii mele. Până ce, când să împlinesc zece ani, a trebuit să merg la Năsăud, la liceu'' (www.poezie.ro). Primele clase le-a făcut la şcoala unde preda învăţătorul Rebreanu, apoi a urmat liceul românesc din Năsăud, de unde s-a mutat, după doi ani, la liceul german din Bistriţa, apoi la cel maghiar din Sopron, în nordul Ungariei. Mai târziu, Rebreanu îşi va aminti cum, în timpul ultimului an de şcoală petrecut la Sopron, şi-a văzut tipărită o schiţă într-o revistă de la Budapesta, care era semnată cu pseudonim şi "alte mărunţişuri aşa-zis literare".
După absolvirea şcolii, s-a mutat la Budapesta, dar, dorind să devină ofiţer, s-a înscris la şcoala militară din Sopron, pe care a şi absolvit-o, apoi a studiat la Academia militară Ludoviceum din Budapesta (1903-1906). Reuşeşte să termine Academia Militară cu gradul de locotenent. Ajuns ofiţer în armata austro-ungară, a fost trimis, în 1908, la Regimentul 2 Honvezi regali din Gyula, de unde a demisionat, în acelaşi an, în urma unui conflict cu autorităţile. La Budapesta şi Gyula a scris şi transcris cinci povestiri, în limba maghiară, din ciclul Szamárlétra (Scara măgarilor), satire cu caracter anticazon (volum nepublicat), precizează site-ul www.poezie.ro.

Muzeul Memorial 'Liviu Rebreanu' este găzduit într-o casă ţărănească specifică zonei, ridicată în anul 1957. Clădirea a fost reconstituită pe locul casei părinteşti din Prislop, a scriitorului.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/FOTO AGERPRES
A debutat la Sibiu, în revista ''Luceafărul'', cu nuvela ''Ofilire'' (1908), urmată, în 1909, de povestirea ''Codrea (Glasul inimii)'' şi de nuvela ''Răfuiala''.
În 1909, a participat la serbările Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), unde a cunoscut numeroşi scriitori din ţară, cu ajutorul cărora a trecut munţii, stabilindu-se la Bucureşti. A colaborat aici, ca scriitor şi gazetar, cu diferite publicaţii, precum ''Convorbiri critice'', ''Viaţa românească'', ''Flacăra'' etc.

Muzeul Memorial 'Liviu Rebreanu'.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/FOTO AGERPRES
La 15 februarie 1910, la cererea guvernului ungar, a fost încarcerat la Văcăreşti şi a fost extrădat, apoi închis la Gyula, până în august 1910. A fost secretar literar la Teatrul Naţional din Craiova (1911-1919), unde a întâlnit-o pe viitoarea sa soţie, actriţa Fanny Rădulescu. În 1928, a fost numit director al Teatrului Naţional din Bucureşti, funcţie pe care a deţinut-o până în 1929.
A fost secretar (1914), vicepreşedinte (1923) şi preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români (ales în 1925). În această calitate, a participat la diverse manifestări literare din ţară şi din străinătate (delegat la Congresul internaţional al scriitorilor şi Congresul autorilor dramatici). A mai fost şi director al Teatrului Naţional din Bucureşti (1928-1930 şi 1940-1944); preşedinte al Asociaţiei pentru educaţia poporului.
A debutat în revista "Luceafărul" (la 1 noiembrie 1908), a colaborat la "Convorbiri critice" (în paginile căreia a debutat în 1909 cu nuvela "Volbura dragostei (Cântecul iubirii)"), "Lumina", "Flacăra", "Revista idealistă". Revenit la Bucureşti în 1910, după detenţia de un an de la Gyula, şi-a continuat activitatea jurnalistică la "Rampa", "Viaţa românească", "Adevărul" şi a editat împreună cu Mihail Sorbul revista de teatru "Scena" (la 15 septembrie 1910). În 1919, a început colaborarea la cenaclul şi revista "Sburătorul", cu cronici de teatru şi nuvele. De asemenea, a condus şi revistele de mare prestigiu "Mişcarea literară" (1924-1925) şi "România literară" (1932-1934).
În 1912, prozatorul debutează editorial cu volumul de nuvele ''Frământări'', urmat de volumele de nuvele şi de schiţe ''Golanii'' şi ''Mărturisire'', apărute în 1916, şi de ''Răfuiala'', în 1919, în care sunt adunate schiţele şi nuvelele publicate deja în periodice.
.jpg)
Casa memorială "Liviu Rebreanu" din judeţul Bistriţa-Năsăud.
Foto: (c) MAIAN ILIE/AGERPRES
Gloria literară a lui Rebreanu s-a datorat romanului "Ion" (1920), prima versiune a acestuia fiind încheiată în timpul ocupaţiei germane, roman pentru care scriitorului i-a fost acordat Premiul "Năsturel-Herescu" al Academiei Române. Succesul de care s-a bucurat primul mare roman al său a fost susţinut şi de următoarele: romanul psihologic "Pădurea spânzuraţilor" (1922) - Marele Premiu al romanului al Societăţii Scriitorilor Români; "Adam şi Eva" (1925), "Ciuleandra" (1927), "Crăişorul" (1929), "Răscoala" (1932), "Jar" (1934), "Gorila" (1938), "Amândoi" (1940). În paralel, a scris şi piese de teatru - "Cadrilul" (reprezentată în premieră în 1919), "Plicul" (1923), "Apostolii" (1926), considerate de unii critici şi istorici literari sub nivelul artistic al romanelor.
Printre celelalte opere ale prozatorului se numără: "Calvarul" (1919), "Răscoala moţilor" (1919), "Norocul" (1921), "Cuibul viselor" (1927) - nuvele şi schiţe, "Cântecul lebedei" (1927), "Metropole. Berlin. Roma. Paris" (1931). A tradus mult din Gorki, Cehov, Tolstoi, Balzac, Prevost, Zola, Nietzsche. A mai fost distins cu Premiul naţional pentru proză (1929).
Membru al PEN-Clubului (1933); membru titular (ales la 25 mai 1939) al Academiei Române, unde a ţinut, în 1940, celebrul discurs de recepţie "Laudă ţăranului român", menţionează https://acad.ro.
La începutul anului 1944, un control radiologic a semnalat opacitate suspectă la plămânul drept. La 4 aprilie 1944, grav bolnav, Liviu Rebreanu s-a retras la Valea Mare, iar la 7 iulie, scria în ''Jurnal'': ''Perspective puţine de salvare, dată fiind vârsta mea, chistul din plămânul drept, emfizemul vechi şi bronşita cronică.'' La 1 septembrie 1944, a murit, la Valea Mare, iar câteva luni mai târziu a fost deshumat din cimitirul din localitate şi reînhumat la Cimitirul Bellu din Bucureşti.
Prin întreaga sa operă românescă, mai ales prin capodoperele "Ion", "Pădurea spânzuraţilor" şi "Răscoala", Liviu Rebreanu rămâne în istoria literaturii noastre drept creatorul romanului românesc modern, el "fiind în proză ceea ce a fost şi a rămas Eminescu în poezie", după cum consideră criticul literar Ion Dodu Bălan.
Cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la naşterea scriitorului Liviu Rebreanu, Banca Naţională a României a pus în circulaţie, la 10 decembrie 2010, o monedă comemorativă din argint, cu valoarea nominală de zece lei, notează www.bnr.ro. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, Cristian Anghelache, editor: Liviu-Ioan Tatu, editor online: Andreea Preda)
Explicaţie foto din deschidere: Liviu Rebreanu (1885-1944), scriitor.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
16 noiembrie - Ziua internațională a toleranței (ONU)
Ziua internațională a toleranței este marcată la 16 noiembrie, în fiecare an, pentru a îndemna omenirea la înțelegere și respect reciproc, dialog și cooperare între culturi, civilizații și popoare, dar și pentru a descuraja atitudinile extremiste dominate de violență și ură. Această zi a fost proclamată în cadrul Conferinței gener
16 noiembrie - Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România
La 16 noiembrie este sărbătorită Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România. Stabilirea acestei date face trimitere la sesiunea Conferinței generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (17 oct. - 21 nov. 1972), desfășurată la Paris, prilej cu care statele membre ale UNESCO au adoptat, în data de 16 noiembrie 1972,
16 noiembrie - Ziua transporturilor militare
La 16 noiembrie, Armata României sărbătorește Ziua transporturilor militare. În data de 16 noiembrie 1880, odată cu înființarea celui de-al doilea batalion de geniu, prin Înaltul Decret nr. 2550, s-a constituit și câte o companie de căi ferate, primele asftel de subunități din Armata României, potrivit volumului 'Calenda
Consiliul Afaceri Externe al UE pe teme precum Ucraina și Orientul Mijlociu (16 noiembrie)
O nouă reuniune a Consiliului Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE) are loc la 16 noiembrie 2026, la Bruxelles, având ca teme, între altele, Ucraina și Orientul Mijlociu (Siria), conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/. Reuniunea va fi prezidată de Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe și politi
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 noiembrie
Ortodoxe Sf. Ap. și Evanghelist Matei Greco-catolice Sf. ap. și ev. Matei Romano-catolice Ss. Margareta a Scoției, regină; Gertruda, fc. Sfântul Apostol și Evanghelist Matei este pomenit în calendarul creștin ortodox la 16 noiembrie.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 noiembrie
Este a 320-a zi a anului 2026. Au mai rămas 45 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 13 m și apune la 16 h 48 m. Luna răsare la 12 h 50 m și apune la 22 h 46 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 noiembrie - Ziua internațională pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de criminalitate organizată transnațională (ONU)
La 15 noiembrie, este celebrată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, ziua internațională pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de criminalitate organizată transnațională. Fenomenul crimei organizate este prezent la nivel internațional, afectând procesele politice și de guvernare și slăbind totodată procesul de justiție și conducerea
15 noiembrie - Ziua mondială de comemorare a victimelor accidentelor de circulație (ONU)
De la instituirea Zilei mondiale de comemorare a victimelor accidentelor rutiere, în baza Rezoluției 60/5 a Adunării Generale (2005), marcarea acestei zile s-a extins într-un număr tot mai mare de țări de pe toate continentele. Această zi a devenit un instrument important în eforturile globale de reducere a numărului de victime ale accidentelor rutiere. Tot
15 noiembrie - Ziua scafandrilor militari și Ziua scafandrului român
La 15 noiembrie se marchează Ziua scafandrilor militari și Ziua scafandrului român. În 1976, a avut loc transformarea Grupului 279 Scafandri, înființat la 15 noiembrie 1967, în Grup Scafandri de Luptă, devenind parte a Centrului de Scafandri, potrivit portalului www.centruldesca
SĂRBĂTOARE ORTODOXÃ: Începutul Postului Nașterii Domnului (15 noiembrie)
Postul Nașterii Domnului 2026 (Postul Crăciunului) va începe duminică, 15 noiembrie. 'Nu știți voi postul care Îmi place? - zice Domnul. Rupeți lanțurile nedreptății, dezlegați legăturile jugului, dați drumul celor asupriți și sfărâmați jugul lor. Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăpostește în casă pe cel
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 15 noiembrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Paisie de la Neamț; Sf. Mc. și Mărturisitori: Gurie, Samona și Aviv diaconul (Începutul Postului Nașterii Domnului) Duminica a 25-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 25-a după Rusalii. Sf. m. Gurie, Samona și Aviv. Începe Postul Nașterii Domnului Romano-catolice Duminica a 33-
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 noiembrie
Este a 319-a zi a anului 2026. Au mai rămas 46 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 11 m și apune la 16 h 49 m. Luna răsare la 12 h 25 m și apune la 21 h 40 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Sculptorița Gabriela Manole-Adoc
Gabriela Manole-Adoc este una dintre sculptorițele reprezentative ale artei românești din a doua jumătate a secolului al XX-lea, lucrările sale remarcându-se prin monumentalitate, dinamism, expresivitate și simbolistica libertății și a înălțării. Născută la 14 noiembrie 1926, în comuna Pleșani, județul Botoșani, Gabriela Manole-Adoc a a
DOCUMENTAR: Actorul Vasile Muraru împlinește 70 de ani (14 noiembrie)
Actorul Vasile Muraru, directorul Teatrului de Revistă 'Constantin Tănase' din București, este cunoscut îndeosebi ca membru al unuia dintre duo-urile umoristice cele mai apreciate de public alături de colegul și prietenul său, regretatul actor de comedie, Nae Lăzărescu. S-a născut la 14 noiembrie 1956, în localitatea Doina, județul Neamț, p
14 noiembrie - Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat (ONU)
Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat este marcată, anual, începând cu 1991, la data de 14 noiembrie, din inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a Federației Internaționale de Diabet (FID). A devenit zi oficială a Națiunilor Unite în 2007, prin adoptarea Rezoluției 61/225 la 20 decembrie 2006. Tema propusă d














