"Dama cu camelii" ("La Dame aux Camelias") este un roman scris de francezul Alexandre Dumas fiul (1824-1895).

Cartea a fost publicată în 1848, autorul realizând, la scurt timp, o adaptare pentru scenă. Atât romanul, cât şi piesa de teatru, jucată în premieră la Theatre du Vaudeville din Paris, la 2 februarie 1852, au avut un succes considerabil în epocă. "Dama cu camelii" a rămas în istoria literaturii ca una dintre cele mai cunoscute şi impresionante poveşti tragice de iubire.

Evenimentele narate se desfăşoară în Franţa, la jumătatea secolului al XIX-lea. Personajele principale sunt tânărul burghez Armand Duval şi curtezana Marguerite Gautier. Marguerite este poreclită "dama cu camelii" căci obişnuia să poarte o astfel de plantă ornamentală pentru a-şi anunţa amanţilor disponibilitatea, în funcţie de culoarea florii, albă sau roşie.

Armand se îndrăgosteşte de Marguerite, pe care o convinge să renunţe la activitatea sa şi să îl urmeze la proprietatea de la ţară, unde cei doi urmau să ducă o viaţă idilică. Tatăl lui Armand, însă, este profund îngrijorat de scandalul pe care relaţia fiului său l-ar putea naşte, murdărind reputaţia familiei şi distrugând şansele surorii lui Armand de a-şi găsi un soţ din lumea bună. Drept urmare, o convinge în taină pe Marguerite să îl părăsească pe Armand.

Aceasta acceptă cerinţele lui Duval tatăl şi revine la viaţa de curtezană, spre indignarea lui Armand.

Chinuită de iubirea neîmplinită pentru Armand, suferind de faptul că fericirea alături de bărbatul iubit îi este interzisă şi pe fondul unei tuberculoze, Marguerite cade la pat, fără speranţe de însănătoşire. În ultimele momente ale vieţii, îi dezvăluie lui Armand adevăratul motiv pentru care l-a părăsit, povestindu-i despre vizita tatălui lui.

În esenţă, "Dama cu camelii" este despre puterea dragostei de a transforma viciul în virtute, dar şi despre absurditatea unora dintre normele sociale atunci când ele se opun fericirii personale. Romanul este memorabil şi datorită tabloului de ansamblu pe care îl realizează societăţii pariziene de la jumătatea secolului XIX.

Deşi atât Armand, cât şi Marguerite sunt personaje fictive, ele şi relaţia lor sunt inspirate parţial de trăirile autorului alături de Marie Deplessis, o curtezană faimoasă în epocă, cu un destin la fel de sfâşietor ca cel al personajului feminin creat de Dumas fiul. Romanul "Manon Lescaut" al scriitorului francez Antoine François Prevost este o altă sursă de inspiraţie pentru Dumas fiul, spre care face trimitere în paginile "Damei cu camelii".

Cartea l-a impresionat pe marele compozitor Giuseppe Verdi, care a transformat, povestea lui Dumas fiul, în opera "La Traviata", a cărei premieră a avut loc în 1853, la Veneţia.

Prima interpretă a rolului Margueritei a fost actriţa Eugenie Doche, care a inaugurat un lung şir de artiste ce au dat viaţă personajului în moduri memorabile, pe scenă şi pe ecrane. Între 1995 şi 2001, Maia Morgenstern a adus drama Margueritei pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în regia lui Răzvan Mazilu, potrivit tnb.ro. Pe Broadway, au fost jucate şaisprezece versiuni ale piesei "Dama cu camelii".

Ecranizările romanului semnat de Alexandre Dumas fiul poartă, în general, titlul "Camille". Prima datează din 1915, regizată de Albert Capellani, cu Clara Kimball Young în rol principal. Alla Nazimova interpretează magistral în 1921. Una dintre cele mai cunoscute transpuneri pe marele ecran a "Damei cu camelii" este cea regizată de George Cukor în 1936, eroii poveştii fiind interpretaţi de Greta Garbo şi Robert Taylor.

Musicalul "Moulin Rouge!" din 2001, nominalizat la opt categorii ale Premiilor Oscar, cu Nicole Kidman şi Ewan McGregor în rolurile principale, este de asemenea inspirat de cartea lui Dumas fiul.

Primul spectacol de balet dedicat cărţii autorului francez este "Doamna cameliilor", din 1978. Coregrafia a fost realizată de John Neumeier, pe muzica lui Frederic Chopin. Protagonista a fost Marcia Haydee, prim-balerină a Staatstheater din Stuttgart, conform stuttgart-ballet.de. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea)

Sursa foto: gallica.bnf.fr