Acordul provizoriu convenit între Parlamentul European şi Consiliul UE privind respectarea statului de drept de către ţările membre ale Uniunii Europene, reuniunea Eurogrup, discuţiile despre garantarea drepturilor omului în contextul restricţiilor impuse pentru combaterea coronavirusului, în cadrul Consiliului Europei, previziunile economice din toamna anului 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, se află între cele mai importante chestiuni ale perioadei 2-6 noiembrie.

Consiliul UE
La 5 noiembrie, preşedinţia germană a Consiliului şi negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la un nou regim general de condiţionalitate vizând protejarea bugetului Uniunii. Regimul de condiţionalitate face parte din pachetul de măsuri legate de următorul cadru financiar multianual şi de planul de redresare. Acesta permite protejarea bugetului UE în cazul în care se constată că încălcările principiilor statului de drept într-un anumit stat membru afectează sau prezintă un risc substanţial de a afecta buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-un mod suficient de direct. Sunt acoperite toate fondurile UE, inclusiv resursele alocate prin intermediul instrumentului de redresare Next Generation EU. Acordul provizoriu cu Parlamentul se bazează pe orientările politice oferite de liderii UE în cadrul reuniunii lor din 17-21 iulie 2020. Acesta va fi acum transmis ambelor instituţii în vederea aprobării.

Michael Clauß, reprezentantul permanent al Germaniei pe lângă UE, a declarat cu acest prilej, că "noul mecanism de condiţionalitate va consolida protecţia bugetului UE atunci când încălcările principiilor statului de drept conduc la o deturnare a fondurilor UE. Sunt foarte mulţumit de faptul că buna cooperare cu echipa de negociere a Parlamentului ne-a permis să ajungem la un acord rapid. Este momentul să ajungem la un acord şi cu privire la restul pachetului. Avem în faţă un pachet financiar istoric în valoare de 1,8 mii de miliarde EUR. Acum că cel de-al doilea val al pandemiei loveşte puternic statele membre, nu mai avem timp de pierdut.", potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Tot la 5 noiembrie, Consiliul UE a stabilit condiţiile generale pentru invitarea, în mod excepţional, a statelor care nu sunt membre ale UE să participe la proiecte individuale în cadrul PESCO, deschizând astfel calea pentru o cooperare mai puternică şi mai ambiţioasă în domeniul apărării cu partenerii în cadrul UE. Printre condiţiile pe care un stat trebuie să le îndeplinească atunci când solicită participarea la un proiect, se află împărtăşirea valorilor pe care se întemeiază UE, să nu aducă atingere intereselor de securitate şi apărare ale UE şi ale statelor sale membre, trebuie să aibă un acord de schimb de informaţii clasificate cu UE. Cooperarea structurată permanentă sau PESCO a fost instituită în 2017, pentru a le permite statelor membre ale UE să coopereze mai strâns în domeniul securităţii şi al apărării. Acest cadru permanent de cooperare în domeniul apărării le permite acelor state membre care doresc şi sunt capabile să facă acest lucru să dezvolte în comun capabilităţi de apărare, să investească în proiecte comune şi să îmbunătăţească contribuţia şi disponibilitatea operaţională a forţelor lor armate. Până în prezent, 25 de state membre ale UE şi-au asumat angajamentele mai stricte care stau la baza PESCO. În prezent, există 47 de proiecte de colaborare în diverse domenii: centre de formare, sisteme de formare terestră, sisteme maritime şi aeriene, cibernetică şi facilitarea serviciilor multiple comune sau spaţiu, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Eurogrup
Miniştrii din cadrul Eurogrupului au discutat, la 3 noiembrie, cu preşedinta Comisiei pentru afaceri economice şi monetare a Parlamentului European, Irene Tinagli, cu privire la evoluţiile economice şi provocările în materie de politici cu care se confruntă statele membre din zona euro. Paschal Donohoe, preşedintele Eurogrupului a declarat că este convins că unitatea obiectivelor pe care a văzut-o de la începutul crizei va ajuta la depăşirea acestor momente dificile. "Această unitate a obiectivelor va fi, de asemenea, importantă pentru a finaliza un acord privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă, care reprezintă o prioritate urgentă pentru noi toţi datorită importanţei sale cruciale în sprijinirea redresării economice în următorii ani."

Totodată, miniştrii au desfăşurat o discuţie strategică cu privire la beneficiile şi provocările unei eventuale introduceri viitoare a monedei euro digitale. Aceasta este una dintre priorităţile incluse în programul de lucru al Eurogrupului. Eurogrupul a organizat prima sa reuniune în configuraţia "uniune bancară", cu membri ai uniunii bancare a UE. Aceştia sunt în prezent cele 19 ţări din zona euro şi Bulgaria şi Croaţia, care au aderat la uniunea bancară în iulie anul trecut.

Consiliul Europei
Reuniunea anuală a Consiliului Europei s-a desfăşurat la Atena, la 4 noiembrie, prin videoconferinţă. Într-o declaraţie comună, susţinută de 43 de ţări membre, a fost exprimat încă o dată angajamentul faţă de unitatea Europei şi pentru mai multă solidaritate între naţiuni acum, când Consiliul Europei aniversează 70 de ani de la adoptarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului în contextul unei crize sanitare fără precedent. Totodată, statele membre ale Consiliului Europei au reafirmat "necesitatea de a garanta dreptul la sănătate pentru toţi şi alte drepturi sociale şi economice, cum ar fi dreptul la protecţie socială, la educaţie şi la condiţii de muncă sigure şi sănătoase, bazate în special pe incluziune, pe nediscriminare şi pe egalitatea între sexe". Grecia deţine din martie preşedinţia semestrială a Consiliului Europei, mandat care se va încheia în 18 noiembrie, când conducerea va fi preluată de Germania. Pe ordinea de zi au figurat, între altele, implicarea în rezolvarea conflictelor şi crizelor în Europa, garantarea eficienţei pe termen lung a Convenţiei, politica faţă de regiunile vecine şi raportul anual al secretarului general al Consiliului, Marija Pejcinovic-Buric, notează https://www.coe.int.

Comisia Europeană
Documentul "Previziunile economice din toamna anului 2020: Redresarea economică este întreruptă, iar recrudescenţa pandemiei exacerbează incertitudinile" a fost publicat, la 5 noiembrie, pe https://ec.europa.eu/, care evaluează impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiilor UE, dar şi globale, cu consecinţe foarte grave din punct de vedere socioeconomic, în contextul în care statele membre au anunţat noi măsuri de sănătate publică importante în a doua jumătate a lunii octombrie 2020 pentru a limita răspândirea virusului.

Previziunile depind de două ipoteze tehnice importante. În primul rând, se presupune că măsurile de sănătate publică rămân în vigoare într-o anumită măsură în perioada analizată în previziuni. Cu toate acestea, după înăsprirea lor semnificativă în cel de al patrulea trimestru al anului 2020, se estimează că stricteţea măsurilor va scădea treptat în 2021. Se presupune, de asemenea, că impactul economic al unui anumit nivel de restricţii va scădea în timp, pe măsură ce sistemul de sănătate şi agenţii economici se adaptează la mediul creat de pandemie. În al doilea rând, având în vedere că relaţiile viitoare dintre UE şi Regatul Unit nu sunt încă clare, previziunile pentru 2021 şi 2022 se bazează pe o presupunere tehnică conform căreia UE şi Regatul Unit vor face schimburi comerciale în temeiul normelor OMC privind clauza naţiunii celei mai favorizate începând cu 1 ianuarie 2021. Această ipoteză este utilizată doar în scop de prognozare şi nu reflectă nicio anticipare şi nicio previziune în ceea ce priveşte rezultatele negocierilor dintre UE şi Regatul Unit cu privire la relaţiile lor viitoare.

Conform previziunilor, economia UE se va contracta cu 7,4 % în 2020, înainte de a se redresa cu o creştere de 4,1 % în 2021 şi de 3 % în 2022. În comparaţie cu previziunile economice din vara anului 2020, previziunile de creştere pentru zona euro şi pentru UE sunt uşor mai optimiste pentru 2020 şi mai temperate pentru 2021. Nici în zona euro, nici în UE producţia nu este preconizată să revină la nivelul pre-pandemic în 2022. În ceea ce priveşte pierderea locurilor de muncă şi creşterea şomajului, măsurile de politică adoptate de statele membre, împreună cu iniţiativele la nivelul UE, au contribuit la atenuarea impactului pandemiei asupra pieţelor forţei de muncă. Datorită amplorii fără precedent a măsurilor luate, în special prin intermediul programelor de lucru pe termen scurt, creşterea ratei şomajului a fost atenuată în contextul scăderii activităţii economice. Conform previziunilor, rata şomajului din zona euro va creşte de la 7,5 % în 2019 la 8,3 % în 2020 şi la 9,4 % în 2021, urmând să scadă la 8,9 % în 2022. Se estimează că rata şomajului în UE va creşte de la 6,7 % în 2019 la 7,7 % în 2020 şi la 8,6 % în 2021, urmând să scadă la 8,0 % în 2022.

Deficitul public agregat al zonei euro va creşte, potrivit previziunilor, de la 0,6 % din PIB în 2019 la aproximativ 8,8 % în 2020, înainte de a scădea la 6,4 % în 2021 şi la 4,7 % în 2022. Această evoluţie reflectă eliminarea treptată a măsurilor de sprijin de urgenţă în cursul anului 2021, pe măsură ce situaţia economică se va îmbunătăţi. Reflectând creşterea deficitelor, previziunile estimează că ponderea datoriei în PIB la nivel agregat din zona euro va creşte de la 85,9 % din PIB în 2019 la 101,7 % în 2020, 102,3 % în 2021 şi 102,6 % în 2022. Inflaţia în zona euro, măsurată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), este estimată la 0,3 % în 2020, înainte de a creşte la 1,1 % în 2021 şi la 1,3 % în 2022, pe măsură ce se stabilizează preţurile petrolului. În UE, inflaţia este estimată la 0,7 % în 2020, 1,3 % în 2021 şi 1,5 % în 2022. Următoarea previziune a Comisiei Europene va fi o actualizare a previziunilor privind PIB-ul şi inflaţia din previziunile economice din iarna anului 2021, care urmează să fie prezentate în februarie 2021.

Eurostat
Potrivit datele Eurostat, publicate la 5 noiembrie 2020, pentru a preveni răspândirea pandemiei COVID-19, ţările din Europa au luat o serie de măsuri restrictive, care au afectat în mod semnificativ cererea de transport feroviar. În timp ce cifrele din primul trimestru 2020 au arătat primul impact al acestor restricţii, impactul a fost chiar mai puternic în al doilea trimestru. Comparativ cu al doilea trimestru al anului 2019, numărul de pasageri feroviari s-a înjumătăţit, cel puţin, în marea majoritate a statelor membre ale UE, cu date disponibile în al doilea trimestru 2020. Cea mai mare scădere a numărului de călători feroviari a fost observată în Irlanda (-94%, -11,7 milioane de pasageri), urmată de Franţa (-78%, -262,6 milioane de pasageri), Spania (-78%, -125,3 milioane de pasageri), Luxemburg (-78%, -4,9 milioane de pasageri) şi Italia (-77% , -173,4 milioane de pasageri). O excepţie de la aceste scăderi dramatice a fost Olanda, unde transportul feroviar de călători a rămas stabil. Dacă luăm în considerare şi durata călătoriilor pasagerilor, scăderile sunt puţin mai mari. Scăderea numărului de pasageri-kilometri a fost cea mai mare în Irlanda (-95%), urmată de Spania (-87%), Italia (-85%), Franţa (-80%) şi Luxemburg (-78%), potrivit https://ec.europa.eu/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Ruxandra Bratu)