CORONAVIRUS
* Uniunea Europeană a decis să reducă reuniunile fizice ale responsabililor şi experţilor, întâlnirile urmând să se desfăşoare în cea mai mare parte prin videoconferinţă, a comunicat, la 26 octombrie 2020, un purtător de cuvânt al preşedinţiei germane în exerciţiu a Consiliului UE, conform AFP. "Al doilea val al pandemiei începe să afecteze dur Bruxellesul", a precizat purtătorul de cuvânt al Consiliului, după o reuniune cu ambasadorii europeni.
* La 27 octombrie, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a pledat pentru o recunoaştere a testelor rapide în Uniunea Europeană şi pentru o coordonare la nivel european în privinţa vaccinurilor, a subliniat Michel într-un text difuzat pe internet, înaintea Consiliului European din 29 octombrie, conform agenţiei AFP. Charles Michel s-a pronunţat în special în favoarea unei coordonări a omologării testelor rapide (antigenice) "pentru a garanta recunoaşterea lor pe plan european", iar producţia să fie "asigurată la scară europeană pentru ca (testele) să fie disponibile pretutindeni în acelaşi timp".

Comisia Europeană
* Comisia Europeană a anunţat, la 27 octombrie, că a acordat împrumuturi de 17 miliarde de euro către trei ţări - Italia (10 mld. euro), Spania (6 mld. euro) şi Polonia (1 mld.) - pentru a le ajuta să facă faţă creşterii şomajului în legătură cu pandemia de coronavirus. Acestea sunt primele plăţi efectuate în cadrul programului temporar SURE, ce vizează sprijinirea măsurilor de şomaj parţial ca răspuns la criza sanitară. În total, în cadrul programului temporar SURE, a cărui sumă totală a fost plafonată la 100 miliarde de euro, Italia va primi 27,4 miliarde de euro, Spania - 21,3 miliarde şi Polonia - 11,2 miliarde, potrivit Reuters. Comisia a lansat acest program în aprilie 2020, cu scopul de a-i ajuta pe lucrători să îşi păstreze veniturile şi de a sprijini întreprinderile pentru ca acestea să se menţină pe linia de plutire, conform ec.europa.eu.

* Livrarea unor potenţiale vaccinuri împotriva COVID-19 către statele UE ar putea începe în mod serios în aprilie 2021, a declarat, la 28 octombrie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a avertizat că evoluţia pandemiei în UE este ''alarmantă'', potrivit agenţiilor Reuters şi EFE. Ea a estimat că UE trebuie să-şi intensifice răspunsul şi a lansat un apel către statele membre să se coordoneze mai strâns, astfel încât ''măsurile îndrăzneţe care să fie luate acum să ajute la salvarea de vieţi şi la protejarea mijloacelor de subzistenţă''. În ceea ce priveşte disponibilitatea potenţialelor vaccinuri împotriva COVID-19 contractate de executivul comunitar în numele statelor membre, cantităţi semnificative sunt aşteptate începând din luna aprilie 2021, iar, în cel mai fericit scenariu, companiile farmaceutice ar putea livra lunar Uniunii Europene până la 50 de milioane de doze, potrivit preşedintei Comisiei Europene.

* Comisia Europeană a lansat, la 28 octombrie, un set suplimentar de acţiuni menite să contribuie la limitarea răspândirii coronavirusului, să salveze vieţi şi să consolideze rezilienţa pieţei interne, scrie site-ul ec.europa.eu.
Comunicarea Comisiei privind măsurile suplimentare stabileşte etapele următoare în domenii esenţiale pentru a consolida răspunsul UE la recrudescenţa numărului de cazuri de COVID-19:
- utilizarea testelor rapide de depistare a unor antigeni; pentru a achiziţiona în mod direct teste rapide de depistare a unor antigeni şi pentru a le livra statelor membre, Comisia mobilizează 100 de milioane de euro în cadrul Instrumentului pentru sprijin de urgenţă.
- întărirea rolului aplicaţiilor de depistare a contacţilor şi de avertizare, care ar contribui la ruperea lanţurilor de transmitere.
- extinderea suspendării temporare a taxelor vamale şi a TVA la importul de echipamente medicale din ţări din afara UE.

* La 28 octombrie, Comisia a făcut o propunere de directivă, cu scopul de a se asigura că lucrătorii din Uniune sunt protejaţi prin existenţa unor salarii minime adecvate care să le permită un trai decent peste tot unde muncesc. "Propunerea de astăzi privind salariile minime adecvate este un semnal important că şi în vremuri de criză demnitatea muncii trebuie respectată cu sfinţenie", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Deşi în 21 de ţări există salarii minime prevăzute de lege, iar în şase state membre protecţia salariului minim este asigurată exclusiv prin contracte colective de muncă, în majoritatea statelor membre, lucrătorii sunt afectaţi de gradul insuficient de adecvat al protecţiei şi/sau de diferenţe în ceea ce priveşte nivelul de protecţie a salariilor minime. Propunerea Comisiei stabileşte un cadru pentru standarde minime, dar nu obligă statele membre să introducă salarii minime prevăzute de lege şi nici nu stabileşte un nivel comun al salariilor minime, se arată pe site-ul Comisiei Europene.
Propunerea Comisiei va merge la Parlamentul European şi la Consiliu pentru a fi aprobată. Odată adoptată, statele membre vor avea la dispoziţie doi ani să transpună directiva în dreptul naţional.

Consiliul European
* La videoconferinţa Consiliului European din 29 octombrie 2020, liderii UE au convenit să îşi intensifice eforturile de luptă împotriva pandemiei de COVID-19, concentrându-se în special asupra unei abordări comune în legătură cu vaccinurile, testarea şi depistarea bolii. Lucrările se vor desfăşura în baza recomandării Comisiei din 28 octombrie cu privire la strategiile de testare, informează site-ul www.consilium.europa.eu.
Liderii celor 27 de state din Uniunea Europeană au abordat şi atacul armat dintr-o biserică din oraşul Nisa (din sudul Franţei), din 29 octombrie, soldat cu trei morţi. "Condamnăm în cei mai fermi termeni aceste atacuri care reprezintă atacuri la adresa valorilor noastre comune. Facem apel la liderii din întreaga lume să lucreze pentru dialog şi înţelegere între comunităţi şi religii, în detrimentul divizării", se arată într-un comunicat comun al UE, pe site-ul Consiliului European.

Consiliul Uniunii Europene
* La 30 octombrie 2020 are loc o videoconferinţă a miniştrilor sănătăţii, în cadrul căreia se iau în discuţie rolul UE în consolidarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi recomandarea Consiliului privind o abordare coordonată a restricţionării liberei circulaţii ca răspuns la pandemia de COVID-19.

Parlamentul European
* La 29 octombrie, co-legislatorii Consiliului şi cei ai Parlamentului s-au întâlnit în cadrul celui de-al patrulea trialog pe tema mecanismului care leagă alocarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Negociatorii PE au declarat că nu s-a ajuns la un compromis privind condiţionalitatea statului de drept. De asemenea, în concluzia celei de-a treia runde informale de negocieri, din 27 octombrie, negociatorii PE au declarat: "Poziţia PE este clară: avem nevoie de un mecanism funcţional care să poată fi pus în practică şi care să îi protejeze pe destinatarii finali ai banilor UE. 77% dintre contribuabilii UE au confirmat că la asta se aşteaptă de la legiuitorii UE". Următorul trialog informal între cele două instituţii va avea loc în luna noiembrie 2020, conform www.europarl.europa.eu.

Europol
* Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) a anunţat, la 27 octombrie, lansarea unei campanii de căutare a 18 agresori sexuali, cei mai periculoşi din Europa. Cei daţi în urmărire sunt suspectaţi sau deja condamnaţi pentru infracţiuni sexuale, pe care Europol le consideră dintre cele mai grave. Prima campanie "Cei mai urmăriţi" a Europol a fost lansată în 2016, pentru prinderea unui număr limitat de persoane date în urmărire. Ulterior, au fost arestaţi 91 de infractori, iar în 33 de cazuri, informaţiile decisive au venit de la populaţie, conform dpa.

Institutul European pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (EIGE)
* Mai trebuie să treacă încă cel puţin 60 de ani pentru ca UE să ajungă la deplina egalitate între femei şi bărbaţi, iar pandemia de coronavirus ar putea încetini şi progresele lente înregistrate până acum, se arată în ultimul raport al Institutului European pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (EIGE), publicat la 29 octombrie.
Raportul arată că UE progresează la capitolul egalităţii de gen cu doar o jumătate de punct pe an, scorul înregistrat în prezent fiind de 67,9 din 100. Cele mai mari progrese le-au obţinut Italia, Luxemburg şi Malta, care au progresat cu aproximativ 10 puncte fiecare faţă de 2010, în timp ce Grecia, Ungaria şi România se află la coada clasamentului. Cu 54,4 din 100 de puncte, România se află pe poziţia 26 în indexul EIGE, deci cu 13,5 puncte sub scorul general al UE. Din 2010, scorul României a crescut cu doar 3,6 puncte (- 0,1 puncte din 2017), menţinându-se pe aceeaşi poziţie comparativ cu 2010, dar mai jos cu un loc faţă de 2017, conform site-urilor www.europarl.europa.eu şi eige.europa.eu. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Marina Bădulescu)