Dimitrie Marmeliuc s-a născut la 20 octombrie 1886, în localitatea Liteni, judeţul Suceava. Strălucit elev al liceului din Suceava (bacalaureat, 1906), licenţiat al secţiei studii clasice a Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Viena (1912) şi doctor în litere al aceleiaşi Universităţi (1915).

A fost profesor secundar la Cernăuţi şi Câmpulung Moldovenesc.

În 1915, Dimitrie Marmeliuc trece în România, fiind angajat la Bibilioteca Academiei. Colaborează la presa intervenţionistă, militant pentru intrarea ţării în război alături de Antantă. În 1916 se înrolează voluntar în armată, urmând cursurile Şcolii de Ofiţeri de la Botoşani. Pleacă pe front, fiind rănit în luptele de la Mărăşeşti şi decorat.

Dimitrie Marmeliuc a jucat un rol proeminent în unirea Bucovinei cu România. A fost secretar de stat al Apărării Naţionale, senator şi deputat, primar al Cernauţiului. A fost profesor la Catedra de limba şi literatura elenă la Universitatea din Cernăuţi, apoi la Bucureşti.

După pensionare (1947), activează la Institutul de Lingvistică al Academiei, colaborând la "Dicţionarul limbii române", şi în cadrul Societăţii de Studii Clasice. A condus numeroase asociaţii şi instituţii social-culturale: preşedinte al Societăţii "Romania Juna" din Viena (191l-l912), director al Teatrului Naţional din Cernăuţi, preşedinte al Ligii Culturale din Bucovina, preşedinte al Ligii Antirevizioniste din Bucovina ş.a.

A debutat publicistic în 1910 în volumul "'România Jună'" lui Titu Maiorescu".

A colaborat cu articole şi studii la: Analele Academiei Române, Codrul Cosminului, Cuget românesc, Epoca, Floarea soarelui, Glasul Bucovinei, Junimea literara, Lamura, Limba română, Naţionalul, Neamul românesc, Orpheus, Revista cursurilor şi conferinţelor universitare, Revista Fundaţiilor Regale, România, Studii clasice, Timpul, Universul.

Opera publicistică şi ştiinţifică a fost editată în broşuri şi volume: "Figuri istorice româneşti în cântecul poporal al românilor" (1915), "Pe drumul idealului: făuritorilor României Mari" (1919), "Sofocles. Cercetări cronologice", I-II (1920-l925), "Eroului de la Cireşoaia (Ion Grămadă). Omagiu prietenesc şi camaraderesc", în colaborare cu I. Andrieşescu (1936), "Sofocles. Aias-Trachiniile-Antigona. Studiu istoric-literar" (1939).

Şi-a multiplicat unele cursuri universitare: "Tragedia greacă" (1941), "Începuturile literaturii elene: Homer. Ciclul epic" (1942), "Metrica greacă" (1942), "Compoziţia poetică a lliadei şi Odiseii" (1943).

Opera lui Dimitrie Marmeliuc aparţine unor domenii variate, de la folclor la lingvistică şi de la istoria literară, vizând mai ales Antichitatea, la publicistica militantă.

"Articolele şi conferinţele adunate în volumul 'Pe drumul idealului' (1919), ca şi altele, dezvăluie în Dimitrie Marmeliuc un publicist de vocaţie şi ne fac să-i întrezărim darurile de orator. Scrise în mijlocul evenimentelor legate de războiul pentru întregirea ţării, ele reprezintă un adevărat grafic al sentimentelor colective. (...) Prin viaţa şi opera sa, Dimitrie Marmeliuc ne apare ca un remarcabil exponent al generaţiei Marii Uniri" ("Dicţionarul Scriitorilor Români", 2001). S-a stins din viaţă la 1 noiembrie 1970. (sursa: "Dicţionarul Scriitorilor Români", coord. Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Ed. Albatros, Bucureşti, 2001) AGERPRES/ (Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu-Ioan Tatu, editor online: Gabriela Badea) 

* Explicaţie fotografie din deschidere: Mausoleul Mărăşeşti, ridicat în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial