Piesa în trei acte "Fântâna Blanduziei", scrisă de Vasile Alecsandri în 1883, a fost publicată un an mai târziu, în "Convorbiri literare", fiind inclusă, în acelaşi an, în volumul al X-lea al ediţiei "Opere complete" apărută la Socec. Premiera piesei a avut loc în 22 martie 1884, la Teatrul Naţional, având în distribuţie nume mari ale scenei româneşti, precum Constantin Nottara şi Aristizza Romanescu.

" 'Fântâna Blanduziei', piesă de inspiraţie antică, pune în lumină calităţile principale ale scrisului lui Alecsandri din totdeauna: discreţia confesiunii, măsura şi echilibrul construcţiei, stăpânirea fără ostentaţie a limbii şi versului, melancolia amintirii şi capacitatea de a schiţa poetice decoraţiuni stilizate", scrie "Dicţionarul scriitorilor români", apărut la Editura Fundaţia Culturală Română în 1995.

Vasile Alecsandri a dedicat această piesă în versuri fratelui său, Iancu: "Iubitului meu frate, locotenent-colonel Iancu Alecsandri, fost agent diplomatic al Romaniei la Paris, dedic această piesă", scrie site-ul www.vasilealecsandri.eu.

Acţiunea se petrece în timpul împărăţiei lui August, 10 ani înainte de Hristos, în vecinătatea oraşului Tibur din Latium, nu departe de Roma, unde se afla Fântâna Blanduziei, renumită pentru puterile ei miraculoase. Se spunea că orice tânără care îşi oglindea chipul în apa ei limpede îşi putea afla ursitul. Frumoasa Getta, sclava bogatului Scaur, i-a cerut fântânii această favoare, iar destinul i l-a adus în preajmă pe Gallus, sclavul poetului Horaţiu. Cei doi tineri se îndrăgostesc pe loc unul de celălalt, iar după plecarea lui Gallus, Getta rămâne visătoare şi fericită lângă fântână. Aşa o găseşte poetul Horaţiu, care este impresionat de frumuseţea tinerei sclave, este cucerit de admiraţia pe care aceasta o are pentru harul lui poetic şi se îndrăgosteşte de ea. Poetul confundă admiraţia tinerei sclave cu dragostea, dar se va trezi la realitate după o vreme şi le va acorda libertatea mult dorită celor doi tineri îndrăgostiţi, potrivit site-ului www.literaturadeazi.ro.

Casa memorială Vasile Alecsandri, din Mirceşti

Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO

La începutul fiecărui act, Alecsandri descrie poetic decorul şi atmosfera locului. "Un frumos tablou câmpenesc în vecinătatea oraşului Tibur. În fund, colnice cu livezi, printre care se zăresc câteva case de ţară. O cărare se coboară de pe colnice în mijlocul scenei. În dreapta, planul I, fântâna Blanduziei, în umbra unui mare stejar" (Actul 1).

Costum purtat de actriţa Maria Filotti în piesa "Fântâna Blanduziei"

Foto (c) : tnb.ro

Al doilea act se petrece în faţa palatului lui Scaur, autorul descriind cu amănunte fiecare detaliu - coloane, flori, scări, jilţuri. "O terasă largă, cu o colonadă în fund, de-a lungul scenii. În stânga, o parte din faţada palatului lui Scaur, cu un peron de trei scări de marmoră, pe care se deschide uşa principală. Deasupra uşei, bustul poleit al lui Scaur; de-a laturele ei, statuiele lui Pluton şi Mercur. Printre coloane se vede o grădină frumoasă. Pe terasă, cam în stânga, o masă înconjurată cu trei jilţuri, acoperite cu pei de tigru. Altă masă, mai mică, rotundă, alăture, cu două scaune de bronz. În dreapta faţă cu palatul, coloane scurte de portir purtând vasuri de bronz pline cu flori", conform site-ului www.vasilealecsandri.eu.

Actul al treilea prezintă cabinetul poetului Horaţiu: "Cabinetul de lucru al lui Horaţiu, în stil pompeian. În fund, două biblioteci cu manuscipte; ele sunt despărţite prin o uşă închisă cu o portieră de covor oriental. În stânga, o fereastră şi o uşă, între care o panoplie cu arme diverse. În dreapta, pe planul I, o mare fereastră, ce are privire în câmp, asupra fântânei Blanduziei, şi uşa principală a casei. Lângă biblioteca din dreapta actorului, masa de lucru a lui Horaţiu, încărcată cu statuiete de bronz, pergamente, tăbliţi de ceară şi un stileţel pentru scris. Spre fereastra din stânga, o altă masă, rotundă, mai mică, pe care se găseşte o spadă goală. Mobile de bronz. Statuiele lui August şi Mecena în colţuri, în fund", mai scrie site-ul amintit.

În 1955, piesa a fost înregistrată pentru radio, adaptarea şi regia fiind semnate de Ion Şahighian. Din distribuţie făceau parte actorii George Vraca, Aurel Atanasescu, Nicolae Gărdescu, Niculescu Cadet, Val Săndulescu, Gina Petrini, Petru Popa, Mircea Medianu, conform site-ului www.mixcloud.com. Această variantă a apărut la Electrecord, pe disc de vinil, format LP.

În 1989 a fost realizată o nouă adaptare radiofonică de Carmen Săndulescu, în regia artistică a lui Titel Constantinescu. În distribuţie se aflau actorii Mircea Albulescu, George Constantin, Ana Ciontea, Adrian Pintea, Adela Marculescu, Virgil Ogăşanu, Sorin Postelnicu, Ion Pavlescu, Mircea Constantinescu, Valentin Teodosiu, Nicolae Pomoje. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Simona Aruştei)

Explicaţie foto deschidere: Tablou al actorului Constantin Nottara, în piesa "Fântâna Blanduziei", realizat de Traian Cornescu, pictor scenograf al TNB

Foto (c) : tnb.ro