Biserica Sfântul Ioan - Piaţă (cunoscută şi ca Biserica Sfântul Ioan Nou) este situată în Piaţa Unirii din Capitală, la intersecţia dintre bulevardele Corneliu Coposu şi I. C. Brătianu.

Hramul bisericii este sărbătorit în data de 29 august - "Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul", fiind singura biserică din Bucureşti care are acest hram. Cu toate acestea, biserica este cunoscută în Capitală ca "Sfântul Ioan - Piaţă" (popular Sfântul Ionică Piaţă), în fiecare an fiind marcate solemn (prin slujbe şi acţiuni misionar-pastorale) şi celelalte sărbători mari în cinstea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul: Naşterea - 24 iunie şi Soborul lui - 7 ianuarie, potrivit https://www.bisericasfantulioanpiata.ro/.

La sfârşitul secolului al XVII-lea aici a existat o biserică modestă, fără turlă. În 1756, Ioniţă Croitorul, staroste de boiangii, împreună cu breslaşii cojocari şi boiangii, având binecuvântarea Mitropolitului Grigorie, pe un teren al Bisericii Domneşti de Jos, au clădit o nouă biserică. La 12 august 1766, ctitorul a închinat schitul său ca metoh Mitropoliei.

A fost cunoscută de-a lungul timpului, sub diferite denumiri: "Biserica Sfântul Ioan de la gura Pieţii", "Sfântul Ioan cel Nou din Podul Beilicului", "Sfântul Ioan al Pârscoveanului", aflându-se în vecinătatea marilor proprietăţi de pe lângă Podul Şerban Vodă, ale vornicului Ştefan Pârscoveanul, care a avut grijă de acest lăcaş şi pe care l-a refăcut în 1790, potrivit https://www.crestinortodox.ro/.

Biserica Sfântul Ioan cel Nou a fost refăcută în 1818 de către ieromonahul Ioanichie şi alţii. În 1847, după marele incendiu, în vremea domnitorului Gheorghe Bibescu, biserica a fost reparată de către Iordache, staroste de boiangii. În 1878, biserica a fost pictată de pictorul Serafim.

Foto 1 - Biserica Sfântul Ioan Nou în zona de constucţie a Centrului Civic din Bucureşti, 1986/ARMAND ROSENTHAL/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

Foto 2 - Clădirea din faţa Bisericii Sfântul Ioan Nou (Piaţa Unirii), 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

A fost restaurată din temelie în secolul XX - între anii 1930-1940 -, în timpul patriarhilor Miron Cristea şi Nicodim Munteanu, iar pictura a fost reînnoită de Iosif Keber, potrivit https://www.bisericasfantulioanpiata.ro/.

Ulterior a fost reparată în anul 1948, după distrugerile suferite în timpul bombardamentelor din 1944. În anul 1968 s-au realizat vitraliile la ferestrele de pe faţada sudică, de către pictorul Traian Pârvu, iar în anul 1970, Olga Greceanu a spălat şi restaurat pictura. În anul 1971 s-au realizat mozaicurile din pridvor de către pictorul Iosef Wass. Biserica deţinea icoane vechi, din anii 1800-1895.

Cutremurul din 4 martie 1977 a afectat puternic biserica, în special turlele şi stâlpii din naos, însă prin grija preotului paroh Paul Munteanu au fost făcute imediat consolidările necesare.

La 30 mai 1986, biserica a fost supusă unui proces de translare pe o distanţă de 23 de metri, sub un unghi de 37 de grade, pe o cale în pantă de 2,8 de grade, soluţie proiectată şi executată de echipa condusă de ing. Eugen Iordăchescu. Dacă nu s-ar fi găsit această soluţie, biserica ar fi fost demolată aşa cum s-a întâmplat cu numeroase alte lăcaşuri de cult în perioada comunistă, cu precădere în anii '80, când au început lucrările la noul Centru Civic. Astfel, în prezent biserica se află în spatele a două blocuri, ea putând fi văzută doar din bulevardul Brătianu, în timp ce blocul din bulevardul Coposu o acoperă în totalitate.

Foto 1 - Biserica Sfântul Ioan Nou, 1996/PAUL BUCIUTA/AGERPRES FOTO/ARHIVA

Foto 2 - Biserica Sfântul Ioan Nou (Piaţa Unirii), 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Biserica Sfântul Ioan - Piaţă are o formă aproximativ dreptunghiulară, ţinând cont de extensia semirotundă specifică din zona altarului, cu o singură absidă. Este dispusă pe o suprafaţă de 21/14 m, iar turla cea mare atinge înălţimea de 15 m până la vârful crucii. Biserica are dimensiunea de 27/13,5 m la exterior şi înălţimea (la nivelul crucii de pe turla principală) de 23 m. Turla mică dispune de câte patru ferestre mozaicate, intercalate cu patru firide care păstrează aceeaşi linie arhitectonică şi dimensiuni ca şi ale ferestrelor.

Pereţii exteriori ai bisericii sunt decoraţi cu alveole crenelate în stil bizantin, o ornamentaţie simplă cu două registre de firide separate de un brâu. Pe părţile laterale ale bisericii, corespunzător compartimentării structurale interioare a edificiului (spre naos şi pronaos), câte cinci alveole pe fiecare parte, corespund ferestrelor cu vitralii care pornesc de la garda brâului temeliei până la brâul separator al părţii superioare, potrivit https://www.bisericasfantulioanpiata.ro/.  AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactori Arhiva Foto: Mihaela Tufega, Florin Vlădescu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)