Consiliul European, Consiliul Afaceri Externe şi Consiliul Afaceri Generale, dezbaterea miniştrilor responsabili cu ocuparea forţei de muncă şi politica socială şi Summitul social tripartit reprezintă câteva dintre cele mai importante evenimente ale perioadei 12-16 octombrie pe agenda europeană.

Consiliul European
Summitul UE, organizat la Bruxelles, la 15 şi 16 octombrie 2020, a cuprins pe agenda discuţiilor mai multe puncte importante, printre care: situaţia epidemiologică pe fondul pandemiei de coronavirus, relaţiile cu Regatul Unit, schimbările climatice. Primul punct abordat a vizat relaţiile cu Regatul Unit după Brexit, liderii europeni reamintind, cu acest prilej, că perioada de tranziţie se va încheia la 31 decembrie 2020 şi a constatat cu îngrijorare că progresele privind principalele chestiuni de interes pentru Uniune nu sunt încă suficiente pentru a se ajunge la un acord, potrivit www.consilium.europa.eu.

Consiliul European a reafirmat hotărârea UE de a avea un parteneriat cât mai strâns posibil cu Regatul Unit în acord cu directivele de negociere din 25 februarie 2020, respectând orientările Consiliului European convenite anterior, în special cele din 25 noiembrie 2018, mai ales în ceea ce priveşte condiţiile de concurenţă echitabile, guvernanţa şi pescuitul. "Suntem uniţi sută la sută. Şi îi acordăm toată încrederea şi tot sprijinul nostru negociatorului nostru şef, Michel Barnier, pentru continuarea negocierilor" a subliniat Charles Michel, preşedintele Consiliului European.

Pe marginea proiectului de lege privind piaţa internă, avansat de guvernul Regatului Unit, Consiliul European a reamintit că Acordul de retragere şi protocoalele la acesta trebuie puse în aplicare pe deplin şi la timp. Liderii europeni au solicitat intensificarea eforturilor de pregătire şi de asigurare a capacităţii de a face faţă, la toate nivelurile şi pentru toate situaţiile, inclusiv pentru cea a absenţei unui acord şi au cerut Comisiei să aibă în vedere, în timp util, măsuri de contingenţă unilaterale.

Privind pandemia de coronavirus, liderii UE au salutat progresele înregistrate privind coordonarea generală la nivelul Uniunii împotriva COVID-19, inclusiv recomandarea privind o abordare coordonată a restricţionării liberei circulaţii. Şefii de stat şi de guvern au convenit să continue efortul de coordonare în ceea ce priveşte: reglementările privind carantina, depistarea transfrontalieră a contacţilor, strategiile de testare, evaluarea comună a metodelor de testare, restricţionarea temporară a călătoriilor neesenţiale către UE. S-a discutat, de asemenea, despre următorii paşi către asigurarea dezvoltării şi distribuirii de vaccinuri împotriva COVID-19. Ei au salutat lucrările desfăşurate până în prezent la nivelul UE şi au subliniat încă odată necesitatea unui proces solid de autorizare şi de monitorizare, a creării capacităţii de vaccinare în UE, precum şi a unui acces echitabil şi la preţuri abordabile la vaccinuri.

În ceea ce priveşte schimbările climatice, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris pentru o Uniune Europeană neutră din punct de vedere climatic până în 2050, UE trebuie să îşi actualizeze cadrul de politici privind clima şi energia. În acest context, Consiliul European a discutat comunicarea Comisiei intitulată "Stabilirea unui obiectiv mai ambiţios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030", inclusiv obiectivul propus de reducere a emisiilor cu cel puţin 55% până în 2030, precum şi acţiunile necesare pentru realizarea acestui obiectiv. Liderii UE consideră că obiectivul actualizat ar trebui să fie îndeplinit în mod colectiv de Uniune în modul cel mai eficient cu putinţă din punctul de vedere al costurilor. Toate statele membre vor participa la acest efort, ţinând seama de circumstanţele naţionale şi de consideraţii de echitate şi solidaritate. Toate actele legislative şi politicile relevante ale UE trebuie să contribuie la noul obiectiv pentru 2030 şi la îndeplinirea obiectivului neutralităţii climatice, respectând şi condiţiile de concurenţă echitabile şi împiedicând relocarea emisiilor de dioxid de carbon. Liderii au invitat toate celelalte părţi să prezinte şi ele o CSN actualizată şi au subliniat importanţa unei acţiuni puternice şi coordonate prin intermediul unei diplomaţii europene active în domeniul climei.

Consiliul Uniunii Europene
Cu prilejul Consiliului Afaceri Externe, din 12 octombrie 2020, a avut loc un schimb de opinii cu privire la situaţia din Belarus şi au fost adoptate o serie de concluzii în care a fost reafirmat sprijinul deplin al UE pentru suveranitatea şi independenţa ţării, precum şi pentru libertăţile şi drepturile democratice ale cetăţenilor din acest stat. Miniştrii au confirmat faptul că liderul Aleksandr Lukaşenko nu are nicio legitimitate democratică şi au dat undă verde la nivel politic pentru începerea pregătirilor vizând un nou pachet de sancţiuni, inclusiv împotriva acestuia şi a altor funcţionari de rang înalt. Miniştrii au convenit asupra unui pachet concret de măsuri pe care UE este pregătită să le ofere în sprijinul unui nou Belarus democratic şi al societăţii civile, potrivit www.consilium.europa.eu.

Consiliul a purtat o discuţie cu privire la relaţiile UE cu Rusia, reafirmând relevanţa continuă a celor cinci principii directoare asupra cărora s-a convenit în unanimitate, în martie 2016, şi disponibilitatea de a le consolida. Miniştrii au subliniat că punerea în aplicare deplină a acordurilor de la Minsk rămâne o condiţie esenţială pentru orice modificare substanţială a relaţiilor UE-Rusia. Consiliul a subliniat necesitatea intensificării sprijinului acordat societăţii civile ruse şi apărătorilor drepturilor omului, de a continua promovarea construirii de punţi între popoare. Miniştrii au convenit asupra unui acord politic pentru a continua propunerea de măsuri restrictive împotriva celor implicaţi în tentativa de asasinare a lui Alexei Navalnîi.

Miroslav Lajcák, reprezentantul special al UE pentru dialogul Belgrad-Priştina şi chestiuni regionale din Balcanii de Vest, a furnizat informaţii actualizate Consiliului cu privire la stadiul dialogului Belgrad-Priştina. Miniştrii au evidenţiat importanţa dialogului pentru stabilitatea Balcanilor de Vest.

Foto: (c) JEAN-CHRISTOPHE VERHAEGEN / EPA

Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate, a informat miniştrii cu privire la o serie de evoluţii recente şi evenimente viitoare privind, printre altele: Republica Kârgâzstan, Mozambicul, summitul UE-Ucraina, Venezuela şi Planul de acţiune al UE privind drepturile omului şi democraţia 2020-2024. Privind situaţia din Nagorno-Karabah, ministrul afacerilor externe al Franţei a informat Consiliul cu privire la eforturile depuse de copreşedinţii Grupului de la Minsk în vederea încetării ostilităţilor şi a reluării negocierilor. Miniştrii au discutat despre modul în care UE ar putea sprijini concret acordul de încetare a focului din 10 octombrie 2020. Aceştia au subliniat faptul că încetarea focului ar trebui respectată şi că toţi actorii regionali ar trebui să contribuie la stoparea confruntărilor armate şi la asigurarea păcii. În plus, Consiliul a fost informat cu privire la cele mai recente evenimente din Varosha şi în legătură cu mesajul NAVTEX emis de Turcia. Miniştrii au fost de acord că redeschiderea plajei din Varosha subminează încrederea reciprocă şi au subliniat că astfel de acţiuni intensifică tensiunile şi ar trebui să înceteze. Este de o importanţă vitală ca eforturile conduse de ONU cu privire la soluţionarea problemei Ciprului să fie relansate cât mai curând posibil. În mod similar, miniştrii au subliniat faptul că cele mai recente comunicări NAVTEX emise de Turcia care afectează zonele maritime elene şi cipriote sunt regretabile şi vor conduce la noi tensiuni, în loc să contribuie la eforturile de detensionare a situaţiei.

La Consiliul Afaceri Generale, din 13 octombrie 2020, negociatorul-şef al Uniunii, Michel Barnier, i-a informat pe miniştri despre stadiul negocierilor dintre UE şi Regatul Unit, al punerii în aplicare a Acordului de retragere şi al eforturilor UE de pregătire în vederea încheierii perioadei de tranziţie la 31 decembrie 2020. Miniştrii şi-au reafirmat sprijinul pentru negociatorul-şef şi mandatul său şi şi-au exprimat încrederea că pot fi realizate progrese suplimentare. UE îşi menţine angajamentul de a încheia un acord ambiţios pentru viitoarele relaţii. Cu toate acestea, miniştrii au subliniat că este necesar ca întreprinderile şi ţările să se pregătească pentru toate scenariile, potrivit www.consilium.europa.eu.

Consiliul a adoptat o recomandare privind o abordare coordonată a restricţionării liberei circulaţii ca răspuns la pandemia de COVID-19. Această recomandare urmăreşte să evite fragmentarea şi perturbările şi să sporească transparenţa şi previzibilitatea pentru cetăţeni şi întreprinderi.

Toate informaţiile cu privire la călătoriile în UE vor fi disponibile pe platforma "Re-open EU", care va conţine şi un link spre harta comună publicată periodic de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor. În ceea ce priveşte restricţiile privind libera circulaţie, statele membre ar trebui să furnizeze informaţii clare, cuprinzătoare şi în timp util, inclusiv cu privire la orice cerinţe conexe, precum şi cu privire la măsurile aplicate călătorilor care sosesc din zone cu risc mai ridicat, cât mai devreme posibil înainte de intrarea în vigoare a noilor măsuri. Ca regulă generală, aceste informaţii ar trebui publicate cu 24 de ore înainte de intrarea în vigoare a măsurilor, ţinând seama de faptul că este necesară o anumită flexibilitate în ceea ce priveşte urgenţele epidemiologice.

Miniştrii ocupării forţei de muncă şi afacerilor sociale din UE au organizat, la 13 octombrie 2020, o dezbatere privind participarea lucrătorilor şi sprijinirea acestora în contextul restructurărilor. Miniştrii au fost de acord că strategiile de restructurare vor avea succes şi vor spori productivitatea doar dacă sunt însoţite de politici solide de reconversie profesională şi de actualizare a competenţelor. S-a subliniat că acest lucru este esenţial pentru gestionarea unor tranziţii juste către economia verde şi cea digitală, dar şi pentru abordarea problemelor demografice. Majoritatea miniştrilor au explicat că guvernele lor depun eforturi susţinute pentru a anticipa nevoile pieţei pe termen scurt şi pe termen lung, dar au subliniat că competenţele lingvistice şi cele digitale se numără printre cele mai importante competenţe pentru viitor. Dezbaterea a arătat că multe state membre investesc, de asemenea, în recalificarea oamenilor pentru sectoarele în care vor fi create noi locuri de muncă. Mai mulţi miniştri au subliniat importanţa asigurării faptului că tinerii nu sunt lăsaţi în urmă şi au salutat consolidarea Garanţiei pentru tineret. În contextul restructurărilor majore din UE, miniştrii au fost de acord că este foarte important să se asigure implicarea lucrătorilor în procesele decizionale ale întreprinderilor, în special în cazuri precum reorganizări, închideri, fuziuni şi achiziţii ale întreprinderilor, reduceri de personal, externalizare şi relocări. Miniştrii au insistat totodată că pandemia nu ar trebui să fie folosită drept scuză pentru a reduce drepturile lucrătorilor la informare şi consultare şi au subliniat că este esenţial pentru redresarea economică şi pentru succesul restructurărilor să se asigure un dialog social incluziv la toate nivelurile.

Miniştrii au desfăşurat o dezbatere privind participarea egală a femeilor şi a bărbaţilor pe piaţa forţei de muncă. Au făcut schimb de opinii cu privire la modalităţile de îmbunătăţire a promovării egalităţii de gen şi de combatere a segregării femeilor şi bărbaţilor pe piaţa forţei de muncă. "Criza provocată de coronavirus a demonstrat-o: femeile sunt cele care ţin lumea în mişcare. În întreaga Europă, peste 75% din lucrătorii care asigură servicii esenţiale sunt femei. Dar în poziţiile de conducere femeile sunt subreprezentate. Şi tot ele îşi asumă cea mai mare parte a activităţilor de îngrijire neremunerate, adesea în detrimentul propriei cariere şi al propriei pensii. (...) Egalitatea de gen pe piaţa forţei de muncă nu este un lux. Dimpotrivă, ea va face UE mai solidă din punct de vedere social şi economic. În special în perioade de criză", a punctat dr. Franziska Giffey, ministrul federal german al familiei, persoanelor în vârstă, femeilor şi tineretului, potrivit www.consilium.europa.eu.

Summitul social tripartit, desfăşurat prin videoconferinţă la 14 octombrie 2020, a avut ca temă "Punerea în aplicare împreună a unei redresări economice şi sociale incluzive în Europa". Discuţiile s-au concentrat în jurul a patru întrebări: cum poate Mecanismul de redresare şi rezilienţă să sprijine cel mai bine crearea de locuri de muncă şi rezilienţa socială, cum pot fondurile de redresare ale UE să contribuie cel mai bine la realizarea noului obiectiv climatic al UE pentru 2030, cum ar putea redresarea să accelereze tranziţia digitală şi să stimuleze oportunităţile pentru lucrători şi IMM-uri, care este rolul dialogului social în asigurarea succesului Next Generation EU? În context, Charles Michel, preşedintele Consiliului European, a declarat că "partenerii sociali joacă un rol central în formularea unui răspuns eficace la criză şi vor continua să facă acest lucru pe parcursul punerii în aplicare a planului de redresare. Acest summit social tripartit este o ocazie necesară de a acţiona împreună. Planul de redresare este, în esenţă, un plan de transformare, iar lucrătorii şi întreprinderile se află în prima linie a acestei transformări profunde. Ne unim forţele pentru a promova o redresare verde, digitală şi echitabilă, care să stimuleze creşterea economică şi să creeze locuri de muncă pentru toţi europenii." Summitul social tripartit este un forum de dialog între instituţiile UE, la nivel de preşedinte, şi partenerii sociali europeni. Este coprezidat de preşedintele Consiliului European, de preşedintele Comisiei Europene şi de şeful de stat sau de guvern al statului membru care asigură preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene - de această dată, cancelarul Germaniei, Angela Merkel. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Liviu-Ioan Tatu, editor online: Anda Badea)