Bazilica Sfântul Ştefan (în maghiară Szent István-bazilika) este o biserică romano-catolică din Budapesta, fiind cea mai mare biserică din acest oraş şi a treia cea mai mare din Ungaria, după catedralele din Esztergom şi Eger, potrivit site-ului www.budapest-city-guide.com.

Clădirea neo-clasică este cel mai mare lăcaş de cult din Budapesta, fiind capabilă să primească aproximativ 8.500 de enoriaşi. În înălţime, structura se ridică la 96 de metri, ceea ce înseamnă că este un excelent punct de observaţie de unde poate fi admirată panorama întregii Budapeste.

Bazilica poartă hramul Sfântului Ştefan, primul rege şi patronul spiritual al Ungariei, braţul său drept aflându-se într-o raclă din bazilică. Lucrările de construcţie au durat 54 de ani, conform site-ului https://www.bazilika.biz.

Sursa foto: bazilika.biz

Construcţia bazilicii a început în 1851, urmând planurile arhitectului József Hild. După moartea acestuia, arhitectul Miklós Ybl a luat conducerea lucrărilor în 1867 şi i-a dat bazilicii o cupolă neorenascentistă după prăbuşirea cupolei originale în 1868. Concepţia sa, inspirată de Renaştere, se armoniza foarte bine cu planurile iniţiale concepute în stilul neoclasic. A rezultat un edificiu cu un aspect echilibrat, în pofida contradicţiilor care proveneau din amestecul de stiluri. Un al treilea arhitect, Jozsef Kauser, a încheiat, în 1905, lucrările construcţiei începute în urmă cu 54 de ani. La construirea bazilicii s-a folosit marmură de Ruşchiţa.

Sursa foto: bazilika.biz

Stilul arhitectonic aparţine neoclasicismului, iar planul bazilicii este în cruce greacă. Faţada este ancorată de două mari clopotniţe, cea din partea de sud având un clopot de 9 tone - cel mai mare clopot din Ungaria. Tot pe faţadă se află statui reprezentând-o pe Sfânta Maria alături de sfinţi precum Ştefan, Ladislau şi Leopold.

Sursa foto: bazilika.biz

Bazilica a fost inaugurată de împăratul Franz-Iosif şi a primit demnitatea de Basilica Minor, în 1938, sub papa Pius al XI-lea, cu ocazia împlinirii a 900 de ani de la moartea lui Ştefan.

Este un loc de pelerinaj, datorită prezenţei Mâinii Sfinte, o relicvă a mâinii drepte a regelui Ştefan cel Sfânt, fondatorul statului ungar, care a murit la 15 august 1038 şi a fost canonizat la Székesfehérvár, la 20 august 1083. De atunci, mâna sa dreaptă, găsită întreagă, este venerată de popor. De-a lungul timpului, soarta relicvei a fost agitată: iniţial, a fost păstrată la Biharia, în Transilvania, apoi la Ragusa (azi Dubrovnik), în Croaţia, apoi a fost transportată la Viena şi a fost adusă la Buda, în 1771. În 1944, a fost transportată în Occident, iar la 19 august 1945 a fost predată Ungariei. Anual au loc aici procesiuni religioase solemne, pe data de 20 august şi de 30 mai, scrie site-ul https://www.bazilika.biz.

Sursa foto: bazilika.biz

În plus, Bazilica Sfântul Ştefan prezintă un clopot monumental, de fapt, cel mai greu clopot din întreaga Ungarie. Mai mult, se spune că structura subterană egalează clădirea de la suprafaţă în dimensiune şi măreţie, precizează site-ul http://www.budapest-city-guide.com.AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Horia Plugaru, editor online: Adrian Dãdârlat)