Catedrala Mitropolitană din Iaşi este o construcţie monumentală din veacul al XIX-lea, ridicată pe locul unde s-au aflat temeliile a două biserici mai vechi: biserica Albă (secolul XV) şi biserica Stratenia (secolul XVII).

Un hrisov emis de domnitorul Ioan Sandu Sturdza (1822-1828), la 8 august 1826, care se referă la lucrările de proiectare şi construire a noii biserici, este considerat actul de naştere al edificiului.

Piatra de temelie şi construcţia propriu-zisă se datorează însă mitropolitului Veniamin Costachi (1803-1842). Lucrările au început în anul 1833. Arhitecţii vienezi Johann şi Gustav Freiwald au adoptat pentru noua biserică stilul neoclasic, întâlnit şi la alte biserici monumentale din ţări europene. S-a lucrat intens până în anul 1841, dar în 1842 mitropolitul Veniamin a fost silit să se retragă din scaun şi lucrările au fost întrerupte.

Au apărut în acest timp şi probleme serioase în legătură cu rezistenţa turlei din pricina greutăţii cupolei centrale de mari dimensiuni.

În aceste condiţii, construcţia a rămas neterminată vreme de aproape 40 de ani.

La stăruinţele mitropolitului Iosif Naniescu (1875-1902), autorităţile statului român independent hotărăsc reluarea lucrărilor.

Cea de-a doua piatră de temelie a Catedralei din Iaşi s-a pus la 15 aprilie 1880. Lucrările de construcţie au fost finalizate în 1887, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, rectorul Universităţii din Bucureşti, care a renunţat la cupola centrală de mari dimensiuni, înlocuind-o cu un sistem de patru bolţi, despărţite prin arce transversale.

Alexandru Orăscu a prevăzut două rânduri de pilaştri masivi în interior, pe care se descarcă cele patru bolţi şi a realizat o clădire de plan basilical, cu o navă centrală şi două nave laterale, mai mici.

Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO

Pictorul Gheorghe Tăttărăscu a împodobit Catedrala cu icoane şi elemente decorative de influenţă renascentistă, respectând însă canoanele Erminiei ortodoxe.

Sfinţirea Catedralei, la 23 aprilie 1887, a fost un eveniment naţional, la ceremonie luând parte regele Carol I şi regina Elisabeta, ctitori şi ei ai lăcaşului, după cum menţionează pisania aflată în partea dreaptă la intrare, în pridvorul Catedralei:

"Terminatu-s-a întreaga lucrare în anul mântuirii 1886, al domniei noastre al douăzeci-şi-şaselea, al regatului meu al şaselea, împodobindu-se şi înzestrându-se cu vase sfinte, candele de argint, policandre, odoare şi veşminte preţioase, precum şi cu cele 10 ferestre cu măiestrie împodobite şi închinate de noi ca un prinos al râvnei noastre pentru înălţarea sfintei Biserici Ortodoxe, întru pomenirea mea, a iubitei mele soţii Elisabeta şi a urmaşilor noştri...".

Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO

Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost aduse aici de la Mănăstirea "Trei Ierarhi" în anul 1889. În prezent, alături de acestea, în Catedrală se află şi o parte din moaştele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.

Catedrala mitropolitană din Iaşi are trei hramuri: Sfânta Cuvioasă Parascheva, ale cărei sfinte moaşte se află la Iaşi de mai bine de 350 de ani, care în fiecare an, la 14 octombrie, este prăznuită de Biserica Ortodoxă de pretutindeni; Întâmpinarea Domnului (2 februarie) şi Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie).

În ultimii ani, sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva la Catedrala Mitropolitană din Iaşi a prilejuit evenimente deosebite: aducerea moaştelor Sfântului Apostol Andrei din Patras (Grecia), în anul 1996, ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe din Livadia (Grecia), în anul 2000, şi a Cinstitului Brâu al Maicii Domnului din Volos (Grecia), în anul 2001. (surse: https://catedralamitropolitanaiasi.mmb.ro; https://www.crestinortodox.ro) AGERPRES / (Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Irina Giurgiu)