Scrutinul local din 27 septembrie, acuzaţiile de fraudă de la alegerile locale de la sectorul 1 din Bucureşti, recordurile de îmbolnăviri cu noul coronavirus şi punerea în dezbatere publică de către Ministerul Justiţiei a legilor Justiţiei reprezintă o parte dintre principalele evenimente interne ale perioadei 27 septembrie-2 octombrie 2020.


CORONAVIRUS
* În intervalul 27 septembrie - 2 octombrie, s-au întregistrat noi recorduri negative de cazuri, în ultimele trei zile fiind raportate peste 2000 de îmbolnăviri.
În data de 2 octombrie, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 2.343 de cazuri noi (record în 24 de ore) de persoane infectate cu SARS - CoV - 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Până la aceeaşi dată, 4.915 de persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19 au decedat, în timp ce 571 erau internate la ATI, conform informării Grupului de Comunicare Strategică, de la ora 13.00.

AFACERI EUROPENE
* Comisia Europeană a publicat, la 30 septembrie, primul său raport privind statul de drept în Uniunea Europeană. Raportul privind statul de drept este unul anual şi priveşte întreaga Uniune Europeană, nu doar anumite ţări membre. Raportul evaluează patru teme principale, relevante pentru situaţia statului de drept: sistemele naţionale de justiţie, cadrele anticorupţie, pluralismul şi libertatea mass-mediei, precum şi alte aspecte instituţionale legate de sistemele de control şi echilibru, care sunt esenţiale pentru funcţionarea eficace a sistemului de guvernanţă democratică. Primul raport anual privind statul de drept este una dintre iniţiativele majore din Programul de lucru al Comisiei pentru 2020 şi face parte din mecanismul european cuprinzător privind statul de drept anunţat de preşedinta von der Leyen în Orientările sale politice, scrie site-ul https://ec.europa.eu/.
Cu privire la România, Raportul evidenţiază că în 2020 Guvernul şi-a luat angajamentul de a restabili ritmul reformei în justiţie, după regresele din perioada 2017-2019. Cu toate acestea, procesul de modificare a legislaţiei relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 şi a alegerilor locale, mai scrie raportul. Nu în ultimul rând, Comisia arată că măsurile controversate cu impact negativ asupra independenţei judiciare, cum ar fi Secţia specială pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, continuă să se aplice.

POLITIC
* Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, la 30 septembrie, în cadrul unei conferinţe de presă, că este "explicit de acord cu condiţionarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept" şi că, alături de Executiv, doreşte să fie făcute eforturi pentru ca ţara noastră să devină "un exemplu de urmat" în acest sens. El a vorbit şi despre primul raport privind statul de drept în UE, publicat de Comisia Europeană în aceeaşi zi. În acest sens, a declarat că preferă această evaluare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), pentru ca România şi Bulgaria să nu mai fie discriminate.

ALEGERI LOCALE 2020
* La 27 septembrie 2020, au avut loc alegerile locale la care au fost aleşi primarii, preşedinţii de consilii judeţene, consiliile locale şi consiliile judeţene. Prezenţa la vot pe ţară a fost de 46,02%, însemnând 8.420.741 votanţi, conform site-ului https://prezenta.roaep.ro/.

Primari şi preşedinţi de consilii judeţene, pe judeţe, conform birourilor electorale judeţene, birourilor electorale municipale, Autorităţii Electorale Permanente şi Biroului Electoral Central:
Arad: Primăria Arad (Călin Bibarţ, PNL - 14.613 voturi) - date finale Biroul Electoral Municipal (BEM), 28 septembrie 2020
Bihor: Primăria Oradea (Florin Birta, PNL - 70,13%); preşedintele Consiliului Judeţean Bihor (Ilie Bolojan, PNL - 61,51%) - rezultate finale AEP, 28 septembrie 2020 şi rezultate finale Biroul Electoral Judeţean, 29 septembrie
Bistriţa Năsăud: preşedintele CJ Bistriţa Năsăud (Radu Moldovan, PSD - 51,75%) - rezultate finale BEJ, 29 septembrie
Brăila: Primăria Brăila (Marian Dragomir, PSD - 63,2%) - rezultate finale BEM, 29 septembrie 2020; preşedintele CJ Brăila (Francisk Chiriac, PSD - 50,63%) - rezultate finale AEP, 29 septembrie
Buzău: preşedintele CJ Buzău (Neagu Petre-Emanoil, Alianţa PSD-PRO - 55,53%) - rezultate finale AEP, 2 octombrie
Constanţa: preşedintele CJ Constanţa (Mihai Lupu, PNL - 101.608 voturi) - rezultate AEP, 28 septembrie
Covasna: preşedintele CJ Covasna (Tamas Sandor, UDMR - 43.391 voturi) - rezultate finale BEJ, 29 septembrie
Dâmboviţa: Primăria Târgovişte (Cristian Stan, PSD - 65,61%) - rezultate finale AEP, 29 septembrie; preşedinte CJ Dâmboviţa (Corneliu Ştefan, PSD - 46,16%) rezultate finale BEJ, 2 octombrie
Dolj: Primăria Craiova (Lia Olguţa Vasilescu, PSD - 34,29%) - rezultate finale AEP, 2 octombrie
Galaţi: Primăria Galaţi (Ionuţ Pucheanu, PSD - 47.452 de voturi) - rezultate finale AEP, 30 septembrie
Giurgiu: preşedintele CJ Giurgiu (Dumitru Beianu, PNL - 60.255 voturi) - rezultate finale BEJ, 30 septembrie
Harghita: Primăria Miercurea Ciuc (Korodi Attila, UDMR - 72,66%); preşedintele CJ Harghita (Borboly Csaba, UMDR - 64,54%) - rezultate finale BEJ, 30 septembrie
Ialomiţa: preşedintele CJ Ialomiţa (Marian Pavel, PSD - 37.068 voturi) - rezultate finale AEP, 30 septembrie
Iaşi: Primăria Iaşi (Mihai Chirica, PNL - 42,01%); preşedintele CJ Iaşi (Costel Alexe, PNL - 37,96% (104.656 voturi) - rezultate finale BEC, 1 octombrie
Maramureş: Primăria Baia Mare (Cătălin Cherecheş, PSD - 41,54 %); preşedintele CJ Maramureş (Ionel Bogdan, PNL - 34,69%) - rezultate finale BEJ, 29 septembrie 2020
Neamţ: Primăria Piatra Neamţ (Andrei Carabelea, PNL - 25,25%) - date oficiale BEJ, 28 septembrie
Olt: Primăria Slatina (Emil Moţ, PSD - 12.475 de voturi - 49,64%); preşedinte CJ Olt (Marius Oprescu, PSD - 109.957 de voturi - 54,37%) - rezultate finale AEP, 2 octombrie
Prahova: Primăria Ploieşti (Andrei Volosevici, PNL - 58,39%) - rezultate AEP, 28 septembrie; preşedintele CJ Prahova (Iulian Dumitrescu, Alianţa PNL-USR-PLUS - 137.286 voturi) - rezultate finale BEJ, 30 septembrie
Sibiu: preşedintele CJ Sibiu (Daniela Cîmpean, PNL - 46,89%) - rezultate finale BEJ, 1 octombrie
Teleorman: Primăria Alexandria (Victor Drăguşin, PSD - 50,56%) - rezultate finale AEP, 29 septembrie
Timiş: Primăria Timişoara (Dominic Fritz, USR PLUS - 49.191 voturi); preşedintele CJ Timiş (Alin Nica, PNL - 40%) - rezultate finale BEM, 29 septembrie
Tulcea: preşedintele CJ Tulcea (Horia Teodorescu, PSD - 33.294 voturi) - rezultate finale BEJ, 29 septembrie

Câştigător la alegerile pentru Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, potrivit datelor parţiale BEC, este Nicuşor Dan (USR PLUS şi PNL) - 42,79%, urmat de Gabriela Firea (PSD) - la 37,98% şi Traian Băsescu (PMP) - 10,98%.

* La 1 octombrie, procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au deschis două dosare penale, după scandalul privind desfăşurarea alegerilor locale în Sectorul 1 al Capitalei. Parchetul a menţionat că în ambele dosare se efectuează cercetări in rem, se administrează material probatoriu cu maximă celeritate de către organele de cercetare penală din cadrul Poliţiei Sectorului 1, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. Primarul Sectorului 1, Dan Tudorache, a anunţat că va cere BEC reluarea alegerilor locale în sector, pe motiv de fraudă, susţinând că s-a scos un sac cu voturi din camera de depozitare de la Biroul Electoral al Sectorului 1. La rândul său, candidata susţinută de USR PLUS şi PNL la Primăria Sectorului 1, Clotilde Armand, a declarat că este vorba despre o "manipulare" orchestrată de PSD, pentru "intimidarea" preşedintelui BES 1. "Preşedintele BES 1 ne-a invitat conform legii să mergem cu el, în calitate de candidaţi - observatori, pentru a ne convinge că procesul este transparent şi nu se produc fraude prin mnipularea sacilor", a precizat Clotilde Armand, pe Facebook, la 1 octombrie.
De asemenea, la 30 septembrie, copreşedintele USR PLUS Bucureşti, Vlad Voiculescu, a susţinut că Biroul Electoral Central a respins sesizarea formulată de PSD Sector 1 Bucureşti privind renumărarea voturilor la alegerile locale în acest sector. "Contestaţia domnului Tudorache a fost respinsă în BEC. Victoria lui Clotilde Armand este finală. Voturile de la Sectorul 5 vor fi renumărate", a anunţat el pe Facebook.
Persoana care apare în imaginile difuzate în spaţiul public căutând prin sacii cu voturi din BES 1 este parte din personalul tehnic, potrivit unui comunicat al Biroului Electoral de Sector din 1 octombrie. În imaginile filmate în noaptea de 28 spre 29 septembrie apare preşedintele Biroului Electoral al Circumscripţiei Electorale Sector 1 care, împreună cu preşedintele secţiei de votare, a intrat în cameră pentru a ridica sacul care conţine semnăturile votanţilor.
La 1 octombrie, Biroul Electoral Central a emis o circulară pentru aplicarea unitară a legii în procesul de reverificare a datelor înscrise în procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării la alegerile locale din 27 septembrie, ca urmare a numeroaselor cereri de renumărare a buletinelor. În document se arată că, în cazul în care birourile electorale de circumscripţie hotărăsc reverificarea datelor înscrise în procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării, această procedură va fi efectuată cu respectarea strictă a prevederilor Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 98/15.09.2020, ţinând cont de mai multe reguli.

ALEGERI PARLAMENTARE 2020
* Peste 3.900 de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării s-au înscris pe portalul www.votstrainatate.ro pentru votul la secţie la alegerile parlamentare, iar peste 14.000 pentru votul prin corespondenţă, conform informării AEP din 28 septembrie. De asemenea, pentru votul prin corespondenţă la parlamentarele din 6 decembrie s-au înscris, până la data menţionată, 14.783 de alegători. Termenul limită de înregistrare pentru votul prin corespondenţă a fost prelungit până pe 22 octombrie.

JUSTIŢIE
* Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, la 29 septembrie 2020, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis şi a Guvernului asupra Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016. În sesizare se arăta că, potrivit Codului bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), "ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătăţite - ci modificarea lor frecventă sau cu puţin timp (cel puţin un an) înainte de alegeri".

* La 29 septembrie, magistraţii Tribunalului Iaşi l-au condamnat pe fostul primar Gheorghe Nichita la cinci ani şi două luni de închisoare, în dosarul "Amanta", în acelaşi dosar fiind condamnat la patru ani şi cinci luni şi fostul şef al Poliţiei Locale, Liviu Hliboceanu. Decizia judecătorilor Tribunalului Iaşi nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs.

* Secţia pentru procurori a CSM a decis, la 30 septembrie, ca Giorgiana Hosu să fie mutată la Parchetul General, după ce aceasta şi-a dat demisia din funcţia de şef al DIICOT. Hosu a demisionat săptămâna trecută de la şefia DIICOT, după ce soţul său, fostul poliţist Dan Hosu, a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare în dosarul "Carpatica Asig", pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la acces ilegal la un sistem informatic şi instigare la folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii.

* Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat într-o conferinţă la sediul MJ, la 30 septembrie, punerea în dezbatere publică, până pe data de 31 martie 2021, a propunerilor de modificare a legilor Justiţiei - Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 referitoare la organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Printre modificările propuse se numără desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, profesionalizarea procesului de selecţie a magistraţilor - eliminarea încadrării fără concurs, eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor, întărirea principiului independenţei procurorilor în activitatea judiciară şi eliminarea restricţiilor în ceea ce priveşte libertatea de exprimare a magistraţilor.

ECONOMIC
* Deficitul bugetar a urcat la 5,18% din PIB după primele opt luni ale acestui an, respectiv 54,77 miliarde de lei, de la 4,7% din PIB, sau 49,68 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut, potrivit comunicării Ministerul Finanţelor Publice din 28 septembrie. În primele opt luni ale anului trecut, execuţia bugetară indica un deficit de 21,9 miliarde lei, respectiv 2,1% din PIB.

SOCIAL
*Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a emis în această lună un ordin potrivit căruia furnizorii de ultimă instanţă sunt obligaţi să îşi anunţe consumatorii că de la 1 ianuarie 2021 piaţa de energie electrică va fi complet liberalizată, potrivit unui comunicat al ANRE remis AGERPRES, la 29 septembrie. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, Cristian Anghelache, editor: Horia Plugaru)