Luna octombrie, o lună de toamnă în plină desfăşurare, ne aduce temperaturi estivale, prin pătrunderea unor mase de aer tropical pe teritoriul ţării noastre, acestea putând depăşi 35-38 de grade Celsius, se arată în caracterizarea climatică a lunii octombrie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Temperatura maximă absolută a acestei luni în România este de 39 de grade Celsius şi s-a înregistrat în ziua de 3 octombrie 1952, la Armăşeşti (jud. Ialomiţa). Potrivit meteorologilor, luna octombrie este una din lunile caracterizate de cele mai mici valori ale cantităţii totale lunare de precipitaţii.

Tot în această lună, invaziile de aer arctic produc adesea răciri bruşte şi intense ale vremii, temperatura minimă coborând chiar şi sub -15 grade Celsius. Temperatura minimă absolută din octombrie în România este -21,3 grade Celsius şi a fost înregistrată la Întorsura Buzăului, în data de 27 octombrie 1988. Prima ninsoare în ţara noastră, în această lună, a fost înregistrată la 15 octombrie 1970, iar primul strat de zăpadă s-a aşternut la 26 octombrie 1988.

Evenimente astronomice
În 2020, la începutul lunii octombrie, Soarele răsare la 07 h 14 m şi apune la 18 h 56 m, iar la sfârşitul lunii răsare la 06 h 52 m şi apune la ora 17 h 06 m.

Fenomenul astronomic caracteristic lunii este apariţia curentul de meteori Orionide, a cărui maxim este atins în perioada 20-22 octombrie când pot fi observaţi până la 30 de meteori pe oră. Toate fragmentele ce ard în atmosferă provin de la cometa Halley, conform calculelor Organizaţiei Mondiale de Meteori, www.imo.net.

Un fenomen astronomic, caracteristic în acest an lunii octombrie, este cel numit Luna Albastră, care se referă la faza de Luna Plină ce are loc de două ori în această lună, respectiv la 2 şi la 31 octombrie, potrivit www.timeanddate.com.

La 23 octombrie, se face trecerea în semnul zodiacal Scorpion.

Tot în această lună, în fiecare an, are loc schimbarea orei, prin renunţarea la ora de vară şi revenirea la Timpul Legal Român, respectiv în ultima duminică a lunii, 25 octombrie 2020, când ora 4.00 devine ora 3.00.

Fazele Lunii: la 02 octombrie - Lună Plină la 00 h 06 m (Luna începe să descrească); la 10 octombrie - Luna la Ultimul Pătrar la 03 h 36 m; la 16 octombrie - Lună Nouă la 22 h 30 m (Luna începe să crească); la 23 octombrie - Luna la Primul Pătrar la 16 h 30 m; la 31 octombrie - Lună Plină la 17 h 48 m (Luna începe să descrească), potrivit www.astro-urseanu.ro.

Luna reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar.

Denumirea lunii
Luna octombrie este a zecea lună a anului în calendarul Gregorian, are 31 de zile, fiind a şasea lună calendaristică din cele şapte luni care au acest număr de zile. Ziua (partea zile calendaristice iluminată de Soare) are 13 de ore, iar noaptea 11 de ore, ziua urmând a scădea în continuare până în decembrie la solstiţiu de iarnă.

Denumirea datează de mai bine de 2000 de ani. "October" derivă de la cuvântul "octo" care înseamnă opt, deoarece a reprezentat luna a opta în fostul calendar roman, care a fost înlocuit de calendarul iulian în anul 45 î.Hr. A devenit a zecea lună a anului când s-au adăugat lunile ianuarie şi februarie, împingând luna octombrie spre sfârşitul anului solar, care este în jur de 365,24 zile. Calendarul Iulian a fost înlocuit de calendarul Gregorian, deoarece nu reflecta suficient de exact durata unui an pe Pământ, potrivit www.timeanddate.com.

Octombrie începe în aceeaşi zi a săptămânii ca şi luna ianuarie cu excepţia anilor bisecţi.

În tradiţia noastră populară, luna octombrie este numită "brumărel". Este cea de-a doua lună din străvechiul calendar biblic.

Tradiţii populare
Tradiţia populară spune că, dacă în luna octombrie este multă brumă sau zăpadă, frig sau ger, luna ianuarie va fi blândă şi mai caldă. Dacă va ploua mult în această lună, în decembrie vântul va urma să bată puternic; dacă tună, iarna va fi uşoară, iar dacă este ceaţă multă, va fi zăpadă multă în decembrie; dacă frunzele arborilor cad curând, anul următor va fi roditor; dacă nu, iarna va fi târzie, dar grea.

Luna octombrie este luna în care se culeg poamele, se strânge porumbul, se adună cartofii, napii, se răsădesc zmeura şi căpşunii. Este, de asemenea, luna în care se fac arăturile şi însămânţările de toamnă, se curăţă pomii şi grădina.

Această lună este marcată la creştinii ortodocşi de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva. Se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi până la Sf. Dumitru şi aşa va fi şi în celelalte sărbători ale anului. Se mai spune, în tradiţia populară, că dacă până atunci n-a plouat, iarna va veni curând. Tot în această zi se organizează târguri pentru valorificarea produselor provenite de la oi.

O altă sărbătoare importantă a lunii este Sfântul Mucenic Dimitrie (Sâmedru). La 25 octombrie se sărbătoreşte "Focul lui Sâmedru" (Ajunul Sf. Dumitru). Se fac focuri peste care sar copiii, ca să fie sănătoşi, sau tinerii, ca să se căsătorească. La 26 octombrie se sărbătoreşte Sâmedru, patronul păstorilor (Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir). Se spune că aşa cum este această zi, aşa va fi şi iarna: dacă este lună plină şi senin, iarna va fi mănoasă, iar dacă bate vântul şi plouă, vor fi zăpezi mari. La 27 octombrie se sărbătoreşte Cuviosul Dimitrie cel Nou din Basarabi, care, potrivit unor tradiţii muscelene, este frate cu Sânmedru, după cum menţionează etnologul Ion Ghinoiu, în volumul "Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român" (2000). AGERPRES/ (Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)