Primul discurs al preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre starea Uniunii, în faţa legislativului comunitar, şi votarea de către Parlamentul European a rezoluţiei prin care nu îl mai recunoaşte ca preşedinte al Belarusului pe Alexandr Lukaşenko au reprezentat două dintre cele mai semnificative teme ale agendei instituţiilor comunitare în perioada 14-18 septembrie 2020.

Comisia Europeană

Comisia Europeană a anunţat, la 17 septembrie 2020, că a stabilit orientări strategice pentru punerea în aplicare a Mecanismului de redresare şi rezilienţă în cadrul Strategiei sale anuale privind creşterea durabilă pentru 2021, conform unui comunicat al Executivului comunitar. Mecanismul este principalul instrument de redresare, aflat în centrul NextGenerationEU, şi va sprijini eforturile UE de a ieşi mai puternică şi mai rezilientă din criza actuală. Prin intermediul mecanismului se va oferi o sumă fără precedent, de 672,5 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi şi granturi ce vor fi concentrate în primii ani, esenţiali pentru redresare. Comisia a prezentat statelor membre orientări suplimentare cu privire la cele mai bune modalităţi de a-şi prezenta planurile de redresare şi rezilienţă, precum şi un model standard de plan. "Mecanismul de redresare şi rezilienţă se află în centrul instrumentului NextGenerationEU, fiind soluţia-cheie pentru a transforma în oportunităţi pe termen lung provocările imediate generate de pandemia de coronavirus. Statele membre au nevoie de orientări clare pentru a ne asigura că bugetul de 672 de miliarde EUR al mecanismului este investit atât pentru redresarea economică imediată a Europei, cât şi pentru o creştere durabilă şi favorabilă incluziunii pe termen lung. Astăzi prezentăm aceste orientări şi suntem pregătiţi să sprijinim statele membre în elaborarea strategiilor lor naţionale", a afirmat preşedintele CE, Ursula von der Leyen.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat, la 16 septembrie 2020, că acordul privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, semnat în ianuarie, nu poate fi modificat unilateral, potrivit AFP. "Este imposibil să fie modificat unilateral, să se ignore sau să nu i se mai aplice dispoziţiile. Este o chestiune de drept, de încredere şi de bună credinţă. Încrederea este fundaţia oricărui parteneriat puternic", a afirmat ea în discursul privind starea Uniunii, susţinut în Parlamentul European. "UE şi Marea Britanie au convenit că este cel mai bine şi singurul mijloc de a asigura pacea în insula Irlanda. Şi nu vom reveni niciodată la asta. Acest acord a fost ratificat de această adunare şi de Camera Comunelor", a reamintit ea.

Uniunea Europeană va crea propria agenţie de cercetare biomedicală şi va convoca un summit global privind sănătatea anul viitor în Italia într-o încercare de a se pregăti mai bine pentru viitoarele pandemii, a declarat, la 16 septembrie 2020, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a făcut apel, de asemenea, la o "Uniune Europeană a sănătăţii" şi la consolidarea sistemului european de sănătate, potrivit agenţiilor internaţionale de presă. A adăugat că va propune întărirea Agenţiei Europene a Medicamentelor şi a Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor, precum şi crearea unei agenţii europene pentru cercetare şi dezvoltare avansate în domeniul biomedical, aşa cum există în SUA. "Trebuie să facem astfel încât noul nostru program 'UE pentru sănătate' să reziste probei timpului", a declarat ea.

Statele membre ale Uniunii Europene sunt îndemnate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să se renunţe la unanimitate în cazul adoptării de sancţiuni, astfel încât să nu se mai facă trimitere la posibilitatea de blocaj pentru a se permite sancţionarea încălcării drepturilor omului, potrivit AFP. ''Când statele membre reproşează UE că este prea lentă, eu le cer să fie curajoase şi să treacă în cele din urmă la votul cu o majoritate calificată - cel puţin în ceea ce priveşte drepturile omului şi punerea în aplicare a sancţiunilor'', a pledat preşedinta Comisiei Europene în primul său discurs privind starea Uniunii, la Bruxelles. O astfel de decizie necesită unanimitate pentru a fi aprobată, conform AFP. Predecesorul său în funcţie, Jean-Claude Juncker, o propusese în timpul mandatului său, dar statele membre au refuzat-o. Pentru a ocoli blocajele, Comisia va propune un regim de sancţiuni special pentru încălcarea drepturilor omului.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a pronunţat, la 16 septembrie 2020, în favoarea abolirii regulamentului care încredinţează responsabilitatea asupra solicitanţilor de azil ţărilor de intrare a migranţilor în UE, un dispozitiv aflat în centrul sistemului european actual care provoacă tensiuni, potrivit AFP. Executivul european urmează să prezinte în septembrie propunerea sa de reformă a politicii migratorii în UE, foarte aşteptată şi amânată în mai multe rânduri. Dezbaterea privind lipsa de solidaritate între ţările europene a fost relansată de incendiul devastator din tabăra de refugiaţi Moria, de pe insula grecească Lesbos. "Pot să anunţ că vom aboli regulamentul Dublin şi îl vom înlocui cu un nou sistem european de guvernanţă a migraţiei. Vor exista structuri comune pentru azil şi returnare. Şi va exista un nou mecanism puternic de solidaritate", a spus Ursula von der Leyen, în contextul în care ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor - Grecia, Malta sau Italia - avertizează că trebuie să facă faţă unei sarcini disproporţionate.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, la 16 septembrie 2020, în Parlamentul European, la Bruxelles, că pandemia de coronavirus şi incertitudinea pe care aceasta o aduce nu s-au terminat şi că europenii "suferă în continuare" şi trăiesc "o perioadă de anxietate puternică". "Mecanismul de Protecţie Civilă a asigurat un sistem prin care medici din România au putut trata pacienţi din Italia, iar Letonia le-a putut trimite măşti vecinilor baltici'', a amintit în acest context preşedinta Comisiei Europene.

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a anunţat, la 14 septembrie 2020, că intenţionează să extindă relaxarea prevederilor cu privire la utilizarea sloturilor de pe aeroporturi pentru sezonul de iarnă 2020/2021 până în 27 martie 2021, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar. Comisia Europeană a adoptat, la 14 septembrie 2020, raportul privind potenţiala extindere a amendamentelor la Regulamentul UE privind sloturile, în condiţiile în care pandemia de coronavirus a avut un impact semnificativ asupra călătoriilor aeriene şi a întregului sector aerian. "Apreciez faptul că reprezentanţii industriei - aeroporturile, companii aeriene şi coordonatorii sloturilor - au ajuns la un acord privind modul de atenuare al acestor probleme, şi vreau să subliniez importanţa acestui acord. Operatorii aerieni vor putea acum să înceapă să-şi facă planificări şi să pună la dispoziţie excesul de capacitate din aeroporturi, pentru ca alţii să-l poată folosi. Mă aştept ca industria să respecte în mod voluntar condiţiile convenite pentru sezonul de iarnă 2020/2021", a afirmat Adina Vălean.

Uniunea Europeană şi China au semnat, la 14 septembrie 2020, un acord bilateral pentru protejarea a 100 de indicaţii geografice (IG) europene în China şi a 100 de IG din China în UE împotriva imitaţiilor şi a uzurpării, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. Acest acord, încheiat pentru prima dată în noiembrie 2019, ar trebui să aducă beneficii comerciale reciproce, dar şi să introducă pe pieţele celor două părţi produse garantate şi de calitate. El reflectă angajamentul UE şi al Chinei de a-şi îndeplini angajamentul asumat în cadrul summiturilor anterioare UE-China şi de a adera la normele internaţionale ca bază pentru relaţiile comerciale. În urma semnării acordului şi a aprobării acestuia de către Parlamentul European, el va fi adoptat în mod oficial de către Consiliu. Se preconizează că acordul va intra în vigoare la începutul anului 2021.

Parlamentul European

Parlamentul European a anunţat, la 16 septembrie 2020, că a acceptat ca unele proiecte de gaze naturale să poată beneficia de finanţare de la Fondul pentru o Tranziţie Justă, potrivit Reuters. Uniunea Europeană vrea să lanseze un Fond pentru Tranziţie Justă, înzestrat cu până la 40 de miliarde de euro, în ideea de a ajuta regiunile dependente de combustibili fosili să facă tranziţia la energii mai curate. Însă regulile finale trebuie decise de Parlamentul European împreună cu Comisia şi cu guvernele naţionale, care au apreciat anterior că Fondul pentru o Tranziţie Justă nu ar trebui să finanţeze niciun fel de combustibili fosili. Proiectele de gaze naturale care vor fi eligibile pentru finanţare de la Fondul pentru o Tranziţie Justă trebuie să fie în regiuni puternic dependente de cărbune şi să respecte obiectivele UE pentru anul 2030 în domeniul mediului.

Parlamentul European a votat, la 15 septembrie 2020, în favoarea includerii emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din sectorul transportului maritim în piaţa emisiilor de carbon a Uniunii Europene începând din 2022, exprimându-şi astfel susţinerea faţă de planurile Bruxellesului de a face navele să plătească pentru emisiile lor poluante, conform Reuters. Sectorul transporturilor maritime este singurul sector care nu are ţinte UE vizând reducerea emisiilor poluante, dar începe să fie urmărit din ce în ce mai aproape pe măsură ce blocul comunitar încearcă să îşi reorienteze industriile în conformitate cu planul său de a ajunge la neutralitate climatică până în 2050.

Parlamentul European a adoptat, la 17 septembrie 2020, o rezoluţie prin care nu-l mai recunoaşte pe Alexandr Lukaşenko drept preşedinte al Belarusului, în timp ce mai multe state membre ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa au constituit o misiune de experţi independenţi pentru investigarea încălcării drepturilor omului şi fraudelor electorale în Belarus, conform EFE şi Reuters. În rezoluţia votată cu 574 de voturi pentru, 37 împotrivă şi 82 de abţineri, Parlamentul European a respins rezultatele alegerilor prezidenţiale desfăşurate în Belarus la 9 august, câştigate de preşedintele Aleksandr Lukaşenko cu 80% din voturi, despre care PE consideră că au fost fraudate şi ''au încălcat toate standardele internaţionale'', motiv pentru care eurodeputaţii solicită Uniunii Europene impunerea de sancţiuni şi subliniază că legislativul european nu-l va mai recunoaşte pe Lukaşenko drept preşedinte începând cu data de 5 noiembrie, când îi expiră actualul mandat.

Eurostat

Măsurile de izolare introduse în 2020 de statele membre UE pentru oprirea răspândirii pandemiei de coronavirus au continuat să aibă un impact semnificativ asupra comerţului internaţional cu mărfuri. Estimările preliminare publicate, la 16 septembrie 2020, de Oficiul European de Statistică Eurostat arată că Uniunea Europeană a înregistrat în iulie un excedent al balanţei comerciale de 25,8 miliarde de euro, faţă de un plus de 20,2 miliarde de euro în perioada similară din 2019.

Mai mult de jumătate (60%) dintre adulţii din Uniunea Europeană cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au folosit internetul pentru a comanda bunuri şi servicii în anul 2018, cel mai scăzut procent fiind în principal în Bulgaria, România şi sudul Italiei, conform datelor publicate, la 17 septembrie 2020, de Eurostat.

Maşina a reprezentat în 2018 principalul mijloc de transport intern în toate statele membre ale Uniunii Europene, faţă de călătoriile cu trenul, autocarul sau autobuzul, conform datelor prezentate, la 14 septembrie 2020, de Eurostat. În 2018, călătoriile cu maşina au reprezentat 82,9% din kilometrii parcurşi de pasageri în UE, comparativ cu 9,3% în cazul autocarelor, autobuzelor şi troleibuzelor, şi 7,9% pentru trenuri. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Adrian Dădârlat)