Ziua mondială pentru combaterea bolii Alzheimer (World Alzheimer's Day) este marcată, la nivel mondial, pe 21 septembrie.

Lansată de către Federaţia internaţională pentru Alzheimer, în 1994, cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Ziua mondială pentru combaterea bolii Alzheimer este motivată de necesitatea de a face cunoscută această boală, pentru a opri stigmatizarea persoanelor afectate de ea. În acest an, pornind de la sloganul "Să vorbim despre demenţă", publicul este îndemnat să împărtăşească cunoştinţele despre această boală, pentru a creşte conştientizarea modului în care aceasta afectează viaţa de zi cu zi a persoanelor suferinde, să fie astfel eliminat şi stigmatul faţă de boală, şi faţă de cei care trăiesc cu ea, potrivit www.alzheimers.org.uk/get-involved.

Luna mondială a Alzheimerului (World Alzheimer's Month) reprezintă campania internaţională dedicată bolii Alzheimer pe tot parcursul lunii septembrie a fiecărui an, pentru a sensibiliza şi a cunoaşte cât mai multe despre manifestările bolii. Campania pentru septembrie a fost lansată pentru prima dată în 2012 şi continuă, în condiţiile în care s-a constatat că două din trei persoane la nivel global cred că înţelegerea faţă de persoanele cu demenţă este foarte limitată sau nu există deloc în ţările lor.

Impactul bolii Alzheimer asupra lumii, în prezent, este în creştere, iar stigmatizarea şi dezinformarea care înconjoară demenţa rămâne o problemă globală care necesită acţiuni globale, se subliniază pe www.worldalzmonth.org/. Organizaţii şi persoane de pretutindeni se pot implica în a sprijini tema campaniei discutând despre demenţă cu familia, prietenii şi colegii. De asemenea, campania poate fi urmărită şi pe reţelele de socializare.

Cercetările prezentate la ultima Conferinţă Alzheimer's Disease International (ADIC), la 30 iulie 2020, sugerează că vaccinarea împotriva gripei şi a pneumoniei după vârsta de 60 de ani, alături de alţi factori pentru creşterea siguranţei sănătăţii, diminuează riscul de a ne îmbolnăvii de Alzheimer şi de alte forme de demenţă. Trei studii prezentate la conferinţă au identificat mai mulţi factori din prima parte a vieţii care pot influenţa riscul de a suferii de Alzheimer la sfârşitul vieţii, inclusiv sănătatea cardiovasculară, IMC (Indicele de Masă Corporală) şi calitatea educaţiei. Educaţia începută la o vârstă timpurie şi de calitate superioară este asociată cu o performanţă mai bună a limbajului şi a memoriei şi cu un risc mai mic de demenţă la sfârşitul vieţii. În cadrul conferinţei, ADI a anunţat lansarea unui nou studiu internaţional de cercetare pentru a urmări şi a înţelege la nivel global impactul pe termen lung al expunerii la noul coronavirus, asupra creierului, potrivit www.alz.org/aaic/releases_2020.

Alzheimer's Disease International (ADI) este o federaţie internaţională a asociaţiilor Alzheimer din întreaga lume, fondată în 1984, şi cuprinde peste 100 de asociaţii axate pe Alzheimer. Are statut consultativ din 2012 cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Misiunea ADI este de a îmbunătăţi calitatea vieţii persoanelor cu demenţă şi a familiilor acestora.

Alzheimer a fost identificată pentru prima dată, în 1906, de către medicul german Alois Alzheimer. Această maladie neurodegenerativă afectează celulele creierului şi ale coloanei vertebrale, cauzează un proces de deteriorare progresivă a funcţiilor cognitive (atenţia, percepţia, memoria, etc.). O persoană afectată de boala Alzheimer trăieşte în medie 8-10 ani de la apariţia primelor simptome, dacă nu intervin alte cauze intercurente de moarte. AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.worldalzmonth.org