DOCUMENTAR: Fostul mare gimnast Dan Grecu împlineşte 70 de ani (26 septembrie)
Fostul gimnast român Dan (Dănuţ) Grecu, în prezent vicepreşedinte al Federaţiei Române de Gimnastică, s-a născut la 26 septembrie 1950, în Bucureşti, potrivit site-ului federaţiei de resort, www.romgym.ro.
A absolvit Institutul de Educaţie Fizică şi Sport (IEFS) din Bucureşti, promoţia 1980, devenind profesor de educaţie fizică. Este unul dintre sportivii cu merite deosebite în afirmarea gimnasticii româneşti pe plan intern şi peste hotare, dar şi antrenor şi arbitru internaţional de gimnastică.

Gimnastul Dan Grecu executâ un exerciţiu la inele, Bucureşti, 23 martie 1976.
Foto: (c) VIOREL LĂZĂRESCU / AGERPRES FOTO
A debutat în gimnastică la vârsta de 12 ani, la Iaşi, sub îndrumarea profesorului Octav Ungureanu, notează "Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din România" - Volumul I (Ed. Aramis, Bucureşti, 2002). În 1963, este legitimat la clubul "Viitorul" din Bucureşti, de unde se transferă la Dinamo, tot în Capitală. La cele două cluburi, precum şi la lotul naţional, s-a pregătit cu antrenorul Mircea Rădulescu. După ce obţine, în 1966, primul său titlu de campion la juniori, va câştiga, de-a lungul carierei sale sportive, peste 15 de titluri de campion naţional de gimnastică. În cei peste zece ani de activitate competiţională internaţională, a participat la trei olimpiade, patru campionate mondiale şi tot atâtea campionate europene, două jocuri mondiale universitare şi la trei ediţii ale cupei mondiale, cucerind pentru gimnastica românească primele titluri de campion mondial şi european.
Din palmaresul său amintim: la CM - în 1970 (Ljubljana, Iugoslavia), locul VII cu echipa; în 1974 (Varna, Bulgaria), medalia de aur şi titlul mondial la inele, plus locul VI cu echipa şi locul XVI la individual compus; în 1978 (Strasbourg, Franţa), medalia de bronz la inele şi locul VII cu echipa; în 1979 (Fort Worth, SUA), medalia de argint la inele; la CE - 1971 (Madrid, Spania), locul XXI la individual compus; în 1973 (Grenoble, Franţa), medalia de argint la inele şi locul X la individual compus; în 1975 (Berna, Elveţia), medalia de aur şi primul titlu continental la inele, plus locurile VI la individual compus şi la bară; în 1977 (Praga, Cehoslovacia), locul V la bară şi locul XI la individual compus; la JO - în 1972 (München, RFG), locul VII cu echipa; în 1976 (Montreal, Canada) - medalia de bronz la inele, locul IV la sărituri, locul IX la individual compus şi locul VI cu echipa; la Cupa Mondială - medalia de bronz, în 1975; medalia de argint, în 1978, şi locul VI, în 1979, toate la inele.

Gimnastul Dan Grecu executâ un exerciţiu la inele, Bucureşti, 29 august 1992.
Foto: (c) MIHAI SAVU / AGERPRES FOTO
Bogata sa carte de vizită mai cuprinde: două titluri de campion mondial universitar, şase titluri de campion balcanic şi nenumărate medalii obţinute la diverse concursuri internaţionale. În 1974, a fost declarat cel mai bun sportiv al ţării şi al treilea din Balcani.
După accidentul suferit (ruptură musculară) în timpul executării exerciţiului la inele, în cadrul Jocurilor Olimpice din 1980 de la Moscova, care i-a întrerupt activitatea competiţională, Dănuţ Grecu s-a dedicat muncii de antrenor la clubul Dinamo Bucureşti. În 1984, a fost numit antrenor coordonator al colectivului de tehnicieni care avea să pregătească, la Centrul Olimpic din Reşiţa, lotul masculin de gimnastică.
Ca urmare a activităţii sale şi a antrenorilor cu care a colaborat, în perioada 1988-1999, gimnaştii români (între care s-au evidenţiat Marius Urzică, Marius Gherman, Dan Burincă, Cristinel Brezeanu, Cristian Leic, Nicu Stoica, Nicuşor Pascu şi Adrian Ianculescu) au cucerit la Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale şi Campionatele Europene, 18 medalii dintre care două de aur. În anul 2000, a realizat, cu sportivii pe care i-a pregătit, performanţe de prestigiu la Campionatul European de la Bremen (Germania), concretizate în cucerirea a trei medalii de aur (Marian Drăgulescu, la sol; Marius Urzică, la cal cu mânere; Ioan Suciu, la sărituri), una de argint, în proba pe echipe, şi una de bronz, Marian Drăgulescu la individual compus - şi la JO de la Sydney - prin titlul de campion olimpic, cucerit de Marius Urzică, la cal cu mânere.
Succesele repurtate i-au fost răsplătite prin acordarea titlurilor de Maestru al sportului (1971), Maestru emerit al sportului (1974) şi de Antrenor emerit (1992). În anul 2000, i s-a conferit Ordinul naţional "Serviciul Credincios" în grad de cavaler, menţionează site-ul Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, www.cosr.ro. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
* Explicaţie foto din deschidere: Dan Grecu, vicepreşedinte al Federaţiei Române de Gimnastică, participă la conferinţa de presă organizată de Federaţia Română de Gimnastică pentru anunţarea loturilor care vor participa la Campionatele Europene de la Glasgow, la sediul Ministerului Tineretului şi Sportului, Bucureşti, 26 iulie 2018.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august
Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august
Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 august
Este a 227-a zi a anului 2026. Au mai rămas 138 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 18 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 09 h 23 și apune la 21 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 10-14 august 2026
Oprirea controlată a Reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației de către Guvernatorul BNR, producerea a două accidente rutiere grave și cucerirea medaliei de aur la 100 m liber, la Campionatele Europene de natație de la Paris, de către înotătorul David Popovici sunt câteva dintre cele mai importante ev
Săptămâna europeană 10-14 august 2026
Reuniunea ad-hoc a Grupului de Coordonare pentru Electricitate, Estonia primește prima sa plată în cadrul instrumentului de apărare SAFE, noi reguli în UE, din 12 august, privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, consultare publică deschisă cu privire la noua sa strategie a UE privind drepturile victimelor, adoptare de norme armonizate pentru cân
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Sâmbătă, 15 august, este sărbătorită Ziua Marinei Române. Sunt programate evenimente în șase orașe: Constanța, Mangalia, Brăila, Tulcea, Galați și București, se arată într-un comunicat al Forțelor Navale Române. 'Centrul de greutate al activităților va fi la Constanța, pe faleză și în raionul maritim d









