Biserica Sfântul Nicolae şi Sfântul Pantelimon, cunoscută deopotrivă drept Biserica Boiana, din Sofia (Bulgaria), este renumită pentru frescele sale, iar din 1979 este înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO, potrivit historymuseum.org şi whc.unesco.org.

Cuprinde trei construcţii, din care prima, aşezată la est, a fost construită în secolul al X-lea, pentru ca ulterior să fie extinsă de nobilul Caloian, care a cerut, deopotrivă, construirea celui de-al doilea corp, pe două nivele, chiar în apropierea primei construcţii, conform whc.unesco.org. Frescele care împodobesc această a doua construcţie, pictate în 1259, integrează una dintre cele mai importante colecţii de pictură medievală. Complexul este completat de cea de-a treia construcţie, ale cărei lucrări au început în prima parte a secolului al XIX-lea. Întregul ansamblu este unul dintre cele mai complete şi mai bine păstrate monumente ale artei medievale europene, indică whc.unesco.org.

În secolul al XIII-lea a fost construită o capelă la etajul superior pe faţada vestică a Bisericii Vechi, iar la jumătatea secolului al XIX-lea a fost construită o încăpere pe două nivele închinată Sfântului Nicolae şi Sfântului Pantelimon, potrivit https://historymuseum.org/. În Biserica Boiana au fost oficiate slujbe până în 1954.

Frescele, care datează din secolul XIII, urmăresc principiile generale ale regulilor creştine pentru pictura murală bisericească. Absida este pictată cu Iisus Pantocrator, pentru ca imediat să regăsim îngeri pictaţi şi cei patru evanghelişti. În sfântul altar este reprezentată Fecioara Maria, momentul Pogorârii Duhului Sfânt şi al Bunei Vestiri. Pereţii şi arcadele prezintă scene din viaţa Mântuitorului.

Viaţa Sfântului Nicolae este reprezentată în 18 scene dispuse în pronaos, aici sunt pictate şi portretele celor care au făcut donaţii bisericii, respectiv Caloian şi soţia sa Desislava, ţarul Constantin-Asen Tikh şi ţarina Irina. Tot aici se află şi prima imagine cunoscută a sfântului bulgar Ivan de Rila.

Frescele de la etajul al doilea al capelei Sfântului Pantelimon provin din aceeaşi perioadă însă au un stil diferit. Sunt păstrate fragmente de imagini din Buna Vestire, Răstignire, Înviere şi din viaţa Sfântului Pantelimon.

Frescele din 1259 expun tradiţiile Şcolii de Pictură de la Târnovo.

Lucrările de restaurare ale Bisericii Sfântul Nicolae şi Sfântul Pantelimon au început la jumătatea secolului XX şi s-au încheiat în 2006, beneficiind de finanţare prin intermediul unei campanii iniţiate de Muzeul Naţional de Istorie, conform https://historymuseum.org.

Din punct de vedere arhitectural, Biserica Boiana este un exemplu elocvent de biserică bizantină în formă de cruce, faţade bogat decorate şi cu elemente ceramice. Este unul dintre cele mai remarcabile monumente medievale cu picturi deosebite. Acesta fiind unul dintre criteriile care au stat la baza includerii bisericii în Patrimoniul Mondial UNESCO. De asemenea, a contat şi faptul că reprezintă un corp omogenic chiar dacă este compusă din trei părţi, construite în secolele X, XIII şi XIX.

Pentru a asigura integritatea bisericii, în 1917 a fost creat de jur împrejur un parc cu scopul de a separa întregul complex de impactul traficului modern. În acest fel, proprietatea şi-a păstrat intact aspectul, potrivit whc.unesco.org. Trei zone separate sunt evidenţiate în limitele proprietăţii şi în zona tampon de protecţie, prin intermediul căreia sunt aplicate măsuri specifice de control.

Conceptul, forma şi dezvoltarea a celor trei faze de construcţie ale proprietăţii oferă o autenticitate aparte Bisericii Boiana.

Este considerată ''diamantul din perla coroanei sofiote'', indică portalul https://www.crestinortodox.ro.

Administrarea complexului se realizează prin Legea Patrimoniului Cultural şi a legislaţiei subsumate. Măsurile de protejare şi păstrare a Bisericii Boiana şi a zonei protectoare au fost adoptate printr-un document semnat la 10 august 1989 de preşedintele Comitetului Cultural. Acest set de reglementări, care sunt obligatorii, stabileşte responsabilităţile părţilor interesate, statale, locale şi proprietarii, conform whc.unesco.org.AGERPRES/(Documentare - Liviu-Ioan Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Ady Ivaşcu)