Ioan Micu Moldovan, prelat şi om de cultură, a fost membru corespondent al Societăţii Academice Române (7 septembrie 1871) şi membru titular al Academiei Române (11 aprilie 1894).

S-a născut la 13 iunie 1833, în Varfalău (azi Moldoveneşti), judeţul Cluj, potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2003). A făcut studiile gimnaziale la Blaj şi teologice la Pesta, Viena şi Blaj (1853-1857).

Profesor la Seminarul Teologic din Blaj (1857-1858), a fost apoi profesor de istorie, română, latină, geografie şi filosofie la Gimnaziul Superior din Blaj (1858-1879), pe care l-a condus în calitate de director (1879-1884). Între 1892 şi 1895 a fost vicar al Arhidiecezei Blajului.

Ioan Micu Moldovan a fost unul dintre autorii 'Pronunciamentului' de la Blaj, membru fondator al Partidului Naţional Român din Transilvania, 1869; membru fondator şi apoi preşedinte (1894-1901) al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA).

A publicat studii şi documente privitoare la istoria bisericii din Transilvania: "Acte sinodale ale bisericii române din Alba Iulia şi Făgăraş" (2 vol. 1869, 1872); "Spicuire în istoria bisericească a românilor" (1873). S-a evidenţiat şi ca autor de manual şi dicţionare pentru elevi.

Între 1876-1881 a redactat la Blaj revista pedagogică Foaia Scolastică.

Din îndemnul său, elevii gimnaziului din Blaj au alcătuit o amplă colecţie de folclor, cea mai mare şi cea mai valoroasă colecţie de folclor transilvan din a doua jumătate a secolului XIX. În 1878 a încredinţat colecţia sa filologului ceh Jan Urban Jarnik care, împreună cu Andrei Bărseanu, a publicat-o, doar parţial, sub titlul "Doine şi strigături din Ardeal" (1885).

A murit la 7 septembrie 1915, la Blaj, judeţul Alba. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu-Ioan Tatu, editor online: Adrian Dãdârlat)