Alegerile locale din 27 septembrie 2020 se desfăşoară, în principal, în baza Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali - actualizată, prin care cetăţenii români cu drept de vot sunt chemaţi la urne pentru a-şi alege primarii, preşedinţii de consilii judeţene, consilierii locali şi judeţeni, alegerile desfăşurându-se într-un singur tur, informează site-ul Biroului Electoral Central, http://locale2020.bec.ro/legislatie/.

Conform articolului 1 din Legea 115/2015, actualizată, consiliile locale şi consiliile judeţene, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, în baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal. Viceprimarii, precum şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot indirect de către consiliile locale, respectiv consiliile judeţene.

În urma alegerilor locale din acest an se va putea aplica şi o prevedere din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, prin care, la articolul 148, se menţionează: comunele, oraşele şi municipiile au câte un primar şi câte un viceprimar, iar municipiile reşedinţă de judeţ au câte un primar şi câte doi viceprimari (până în prezent era un singur viceprimar), aleşi în condiţiile legii, notează site-ul http://legislatie.just.ro.

S-a menţinut prevederea potrivit căreia primarii se aleg prin scrutin uninominal, într-un singur tur, introdusă, în premieră după 1989, la alegerile locale din 2012. Alegerea într-un singur tur presupune că obţine mandatul de primar acel candidat care întruneşte în primul tur o majoritate simplă, adică cele mai multe voturi dintre toţi competitorii electorali. În caz de balotaj, se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidaţii care se află în această situaţie.

Până în 2012, primarii erau aleşi direct, pe sistem uninominal în două tururi. Astfel, aceştia erau declaraţi aleşi în urma primului tur de scrutin, doar dacă întruneau majoritatea absolută a voturilor (50%+1 dintre cei înscrişi în circumscripţia locală respectivă). Dacă niciunul dintre candidaţi nu obţinea această majoritate, se organiza un al doilea tur de scrutin, la care participau primii doi clasaţi. În urma celui de-al doilea tur de scrutin era declarat primar candidatul care obţinea cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Nici în privinţa pragului electoral nu au fost aduse modificări. Astfel, pragul electoral este de 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripţia respectivă. În cazul alianţelor politice sau alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugă 2% pentru al doilea membru al alianţei. Pentru alianţele cu cel puţin 3 membri, pragul electoral este de 8%.

Alegerile locale din toamna acestui an se vor desfăşura, totodată, şi în baza altor reglementări, fie ale Guvernului, fie ale AEP: Hotărârea Guvernului nr. 578/2020 privind stabilirea cheltuielilor necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor locale din anul 2020; Hotărârea Guvernului nr. 577/2020 privind stabilirea măsurilor tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor locale din anul 2020; Hotărârea Guvernului nr. 576/2020 pentru aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020; Legea nr. 135/2020 privind stabilirea datei alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, precum şi a unor măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a acestora; Legea nr. 91/2020 privind modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

În plus, a fost nevoie de adoptarea Legii nr. 84/2020 privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale şi pentru modificarea art. 151 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, ca urmare a pandemiei de COVID-19, alegerile locale trebuind să aibă loc iniţial în luna iunie 2020, precizează site-ul Autorităţii Electorale Permanente (AEP), www.roaep.ro.

Din mai 2015, de când a intrat în vigoare noua lege, în Registrul partidelor politice apar zeci de partide noi, multe dintre ele intrând şi în competiţia pentru alegerile locale din 2020. AGERPRES/ (Documentare - Cristian Anghelache, editor: Ionela Gavril, editor online: Ada Vîlceanu)