DOCUMENTAR: Actorul Mihai Mălaimare împlineşte 70 de ani (27 august)
Actor şi regizor, Mihai Mălaimare s-a născut la 27 august 1950, la Botoşani, unde a urmat şcoala primară şi Colegiul Naţional "August Treboniu Laurian", potrivit paginii sale de Facebook.
În 1969 este admis la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale Bucureşti (secţia actorie), pe care îl termină în 1973, ca şef de promoţie.
Alege, apoi, Teatrul Naţional din Bucureşti, unde a jucat, între anii 1973-1990, în piese precum: ''Richard al III-lea'' de Shakespeare (regia Horea Popescu, 1975), ''A XII-a noapte'' de Shakespeare (regia Anca Ovanez, 1984), ''Cyrano de Bergerac'' de E. Rostand (regia Al. Toscani), ''Destine'' de R. Waiker (regia Ion Cojar, 1976), ''Fata din Andros'' de Terentiu (regia Grigore Gonţa, 1977), ''Romulus cel mare'' de Dürenmatt (regia Sanda Manu,1977), ''Alexandru Lăpuşneanu'' de V. Stoenescu (regia Cristian Munteanu, 1978), ''Filumena Marturano'' de Ed de Fillippo (regia Sanda Manu) ş.a. La acelaşi teatru semnează regia spectacolului ''Mantaua'' de Gogol, precum şi scenariul şi regia spectacolelor ''Clovnii'' şi ''Actorul''.
Este şi absolvent, tot la IATC, al secţiei ''regie teatru'', în 1984, precum şi doctor în Istoria teatrului (1995). În 1981 a beneficiat de o bursă de studii la Şcoala de teatru ''Jacques Lecoq'' din Paris, notează CineMagia.ro - www.cinemagia.ro. A fost profesor la IATC, secţia actorie, între anii 1984-1989, şi a predat, de asemenea, în străinătate, la Şcoala de Teatru Pygmalion din Viena (pantomimă) şi la Gallaudet University (Washington, SUA), în calitate de profesor invitat (arta şi cultura românească).
Se remarcă, în paralel, prin rolurile interpretate în piese de teatru la radio şi televiziune, precum şi în numeroase filme.
Astfel, în 1974 debutează la Radio, invitat fiind de Dan Puican să joace în ''Muşcata din fereastră'' de V. Ion Popa, după cum menţionează actorul pe site-ul său (www.malaimare.ro). În anii următori avea să lucreze cu regizorii Grigore Gonţa, Titel Constantinescu, Constantin Dinischiotu, Nicoleta Toia, Ion Vova, Val Moldoveanu, Manole Pavel Dan şi Vasile Manta. Despre Radio, Mihai Mălaimare spune că ''este o şcoală de viaţă şi de meserie fantastică''.
Dintre spectacolele de teatru de televiziune sunt de amintit: ''Omul de catifea'' (1973), ''Regele Ioan'', ''Evantaiul'' (1974), ''Doctor fără voie'', ''Marii maeştri ai farselor'' (1975), ''Omul cu umbrela'' (1977), ''Castelul din Carpaţi'' (1980) etc.
A jucat şi în numeroase filme, conform volumului "1234 Cineaşti Români" (Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1996): ''Veronica'' (1972, regia Elisabeta Bostan), ''Explozia'' (1972, regia Mircea Drăgan), ''Filip cel bun'' (1974, regia Dan Piţa), ''Tufă de Veneţia'' (1976, regia Petre Bokor), ''Falansterul'' (1978, regia Savel Stiopul ), ''Nea Mărin miliardar'' (1978, regia Sergiu Nicolaescu), ''Speranţa'' (1978, regia Şerban Creangă), ''Ora zero'' (1979, regia N. Corjos), ''Grăbeşte-te încet'' (1981, regia Geo Saizescu), ''Întâlnirea'' (1982, regia Sergiu Nicolaescu), ''Secretul lui Nemesis'' (1985, regia Geo Saizescu) ş.a.
La 24 mai 1990, Mihai Mălaimare a înfiinţat Teatrul Masca, singurul teatru de gest, pantomimă şi expresie culturală din România, unde ocupă funcţia de director, fiind, de asemenea, şi regizorul multor spectacole ale instituţiei teatrale. Teatrul Masca s-a dezvoltat în două direcţii: cea a teatrului de stradă (spectacole cu clovni, commedia dell arte, teatru medieval, statui vivante etc.) şi cea a spectacolelor de interior, cu scenariu elaborat, inspirat de mari autori (Gogol, Marquez, Goldoni, Briusov, Borjes).
''Teatrul rămâne singura artă vie, capabilă să răspundă mereu aceluiaşi deziderat - emoţia'', declara Mihai Mălaimare într-un interviu acordat AGERPRES, în noiembrie 2014.
Printre proiectele de anvergură pe care acest teatru le-a promovat se află: ''Târgul de Jucării'', ''Festivalul Internaţional de Statui Vivante'', ''Festivalul Măşti Europene la... Masca'', ''Oraşul de sub oraş'' (acesta din urmă reprezentând spectacole de teatru în staţii de metrou).
.jpg)
Spectacolul "Fior d'amor în Bucuresci", reprezentaţie a Teatrului Masca în staţia de metrou Piaţa Unirii 2, Bucureşti, 14 februarie 2009.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
A jucat la Teatrul Masca în spectacolele: ''Medievale'', ''Clovnii'', ''Mantaua'', ''Oina'' (scenariul şi regia Mihai Mălaimare), ''Gardienii veseli'', ''Cabaretul Naţiunilor'', ''Fior d'amor în Bucuresci'', ''Cafeneaua'' ş.a., potrivit site-ului amintit. Semnează, totodată, regia spectacolelor: ''Concert de promenadă'', ''Cabaretul Naţiunilor'', ''La Romani'', ''Gardienii veseli'', ''Domnul de Pourceaugnac'', ''Parada'', ''Cafeneaua'', ''Acul Cumetrei Gurton'', ''Cocktail'', ''Comedia erorilor''.
Teatrul Masca a devenit cunoscut şi iubit, atât în ţară, cât şi peste hotare, acest lucru datorându-se şi numeroaselor turnee în Franţa, Germania, Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Statele Unite ale Americii, Luxemburg, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Turcia, Albania, Macedonia.
Mihai Mălaimare a fost membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului între 2008-2013 şi membru al Consiliului de Administraţie al TVR între 1998-2000.
A fost membru al PDSR din 1995, ulterior, din 2001, al PSD. A demisionat din PSD, la 25 mai 2005, devenind membru al PNL, din 29 mai 2005. A fost deputat PSD de Botoşani în legislatura 2000-2004 şi preşedintele Comisiei pentru Cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor în aceeaşi legislatură. A fost reales deputat de Botoşani pe listele PSD la alegerile parlamentare din noiembrie 2004, devenind apoi membru al grupului parlamentar al PNL (2004-2008). A fost, de asemenea, preşedinte al Comisiei Parlamentare pentru UNESCO (2008). Între 2015 şi 2016, a fost membru al Uniunii Naţionale pentru Progresul României (UNPR).
A fost profesor la UNATC, secţia actorie, în perioada 1984-1989, a predat actorie la Universitatea Ecologică şi pantomimă la Şcoala de Teatru "Pygmalion" din Viena, notează CineMagia.ro.
A scris cărţile ''Maidane cu teatru'' (1998), ''Demisia'' (2004) şi ''Şansa'' (2007).
A fost decorat în 2002 cu Ordinul Naţional ''Serviciu credincios'' în grad de Cavaler, menţionează site-ul www.cdep.ro. În 2008, a primit Premiul UNITER, pentru teatru nonverbal.
La 9 iunie 2010, Teatrului Masca i-a fost atribuit ''Ordinul Cultural în grad de Cavaler'', la categoria ''Arta spectacolului'', fiind confirmată astfel valoarea trupei condusă de Mihai Mălaimare, precum şi valoarea tipului de discurs teatral propus în spaţiul teatrului românesc.
.jpg)
Spectacol al Teatrului Masca în aer liber, Bucureşti, 1994.
Foto: (c) EUGEN ENĂCHESCU / AGERPRES FOTO
Mihai Mălaimare a mai primit, între altele, Diploma de Excelenţă şi Trofeul "România 2000" în cadrul celei de-a XIII-a ediţii a Galei laureaţilor "România 2000" din 15 mai 2013, ''pentru rezultate de excepţie în activitatea sa, pentru promovarea artei dramaturgice româneşti în ţară şi străinătate, la cele mai înalte standarde ale măiestriei artistice'', iar din partea Academiei de Teatru şi Arte Plastice din Chişinău - titlul onorific de Doctor Honoris Causa, în cadrul Festivalului Class Fest ce s-a desfăşurat în perioada 11-16 aprilie 2014.
La 1 iulie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Ofiţer, Categoria D - "Arta spectacolului" Teatrului Masca din Bucureşti, cu ocazia sărbătoririi a 25 de ani de la înfiinţare, "în semn de înaltă apreciere pentru dăruirea şi talentul puse în slujba artei dramatice, impunându-se atât în ţară, cât şi în străinătate drept un veritabil ambasador al culturii româneşti".
Este căsătorit cu regizoarea Anca Dana Florea şi are patru copii: Mihai, Ion Alexandru, Ştefan, Catinca, notează site-ul http://aarc.ro ("All About Romanian Cinema"), revistă online editată de Uniunea Cineaştilor din România. AGERPRES/(Documentare: Ruxandra Bratu, Cristian Anghelache, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
* Explicaţie foto din dechidere: Directorul Teatrului Masca, actorul Mihai Mălaimare, la inaugurarea primului Amfiteatru construit în aer liber, în incinta Şcolii Gimnaziale "Regina Maria", Bucureşti, 3 iulie 2020.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 octombrie
Este a 297-a zi a anului 2026. Au mai rămas 68 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 42 m și apune la 18 h 17 m. Luna răsare la 17 h 09 m și apune la 05 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 19-23 octombrie 2026
Învestirea Guvernului Luca Niculescu după mai mult de cinci luni de guvern fără puteri depline, ședința CSAT privind incidentele recente din apele teritoriale de la Marea Neagră, prezența unei delegații a Comisiei de la Veneția în România, constatarea de către Curtea Constituțională a existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Pa
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti' organizează, în perioada 23 octombrie - 25 octombrie 2026, manifestări dedicate sărbătoririi Sfântului Dumitru, protectorul spiritual al muzeului, prilej de comemorare a profesorului Dimitrie Gusti, mentorul muzeului. Prăznuirea Sfântului Dumitru marchează ultima și cea mai
Proclamarea locală a canonizării Sfântului Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie)
Proclamarea locală a canonizării Sfântului Preot Mucenic Constantin Sârbu va avea loc vineri, 23 octombrie, la Mănăstirea Mihai Vodă din București. Detaliile organizatorice ale proclamării au fost stabilite, la 15 octombrie, în cadrul unei ședințe desfășurate la Mănăstirea Mihai Vodă și la Biserica Sapienței, locul unde Sfântul Constant
Târgul Art Basel Paris, ediția 2026 (23-25 octombrie)
Târgul Art Basel Paris, aflat la cea de-a cincea ediție, se va desfășura în perioada 23-25 octombrie 2026, la Grand Palais sub conducerea lui Karim Crippa, director al Art Basel Paris. Evenimentul va reuni 211 expozanți din 41 de țări în cadrul secțiunilor sale - Galeries, Emergence și Premise, cu aproape 30 de galerii care participă la târg pentru pr
23 octombrie - Ziua Internațională a Leopardului Zăpezilor (ONU)
Ziua Internațională a Leopardului Zăpezilor (International Snow Leopard Day) este sărbătorită la data de 23 octombrie. În anul 2024, Adunarea Generală a ONU a proclamat ziua de 23 octombrie Ziua Internațională a Leopardului Zăpezilor pentru a consolida cooperarea internațională și regională în sprijinul eforturilor de conservare a leopardului de zăpadă, avâ
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 23 octombrie
Ortodoxe Sf. Ap. Iacob, rudenia Domnului, întâiul episcop al Ierusalimului; Sf. Preot Mucenic Constantin Sârbu; Sf. Cuv. Macarie Romanul Greco-catolice Sf. ap. Iacob, rudenia Domnului Romano-catolice Sf. Ioan din Capistrano, pr.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 octombrie
Este a 296-a zi a anului 2026. Au mai rămas 69 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 41 m și apune la 18 h 19 m. Luna răsare la 16 h 49 m și apune la 04 h 18 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu este al 270-lea Patriarh de Constantinopol, fiind întronizat în 1991 ca succesor al Patriarhului Dimitrie I. Anul acesta se împlinesc 35 de ani de la alegerea sa în demnitatea de Patriarh Ecumenic și 65 de ani de slujire clericală. Patriarhul Bartolomeu s-a născut în anul 1940, î
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Svanetia Superioară (Georgia)
Svanetia Superioară (Zemo Svaneti, în georgiană) este o zonă istorică și geografică din nord-vestul Georgiei, în sudul munților Caucazul Mare. Este cunoscută pentru peisajele sale alpine și pentru satele medievale, dominate de turnuri de apărare. Datorită arhitecturii defensive unice și planului urbanistic adaptat mediului montan, vechiul nucleu al așezărilor din
Cea de-a VIII-a ediție a Festivalului 'Dumitru Fărcaș' (22-24 octombrie)
În zilele de 22, 23 și 24 octombrie 2026, este programată cea de-a VIII-a ediție a Festivalului 'Dumitru Fărcaș'. Evenimentul, organizat la Cluj-Napoca de Fundația 'Dumitru Fărcaș', are ca principal scop promovarea celor mai buni tineri soliști instrumentiști de muzică populară și a celor specializați în folclorul românesc. &#
Ședință a CSAT: recentele incidente din Marea Neagră, printre temele discutate (cronologie 2025-2026)
Președintele Nicușor Dan a convocat o nouă ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru 22 octombrie 2026, la ora 18:00, la Palatul Cotroceni. În cursul reuniunii, vor fi analizate implicațiile de securitate generate de recentele incidente de la Marea Neagră și vor fi evaluate măsurile de consolidare a capacității de rea
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 octombrie
Ortodoxe Sf. Ier. Averchie, episcopul Ierapolei, cel întocmai cu Apostolii; Sf. 7 tineri din Efes Greco-catolice Sf. ep. Averchie; Cei 7 tineri m. din Efes; Sf. papă Ioan Paul al II-lea Romano-catolice Sf. Ioan Paul al II-lea, pp. Sfântul I
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 octombrie
Este a 295-a zi a anului 2026. Au mai rămas 70 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 39 m și apune la 18 h 20 m. Luna răsare la 16 h 30 m și apune la 03 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Gimnasta Lavinia Miloșovici
Campioană olimpică și mondială la gimnastică, Lavinia Miloșovici s-a născut la 21 octombrie 1976, la Lugoj, județul Timiș. Lavinia Miloșovici este gimnasta care a obținut nota de 10 la Jocurile Olimpice de la Barcelona (1992), performanță reușită în premieră de Nadia Comăneci la JO de la Montreal, în 1976, menționează