Alegătorii sunt chemaţi să îşi aleagă, la 27 septembrie 2020, reprezentanţii administraţiei publice locale, respectiv primarii, consiliile locale, consiliile judeţene şi preşedinţii consiliilor judeţene. O particularitate a scrutinelor locale este aceea că dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa şi numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţă. Alegătorii pot identifica secţia de votare la care sunt arondaţi şi adresa acesteia, accesând site-ul https://registrulelectoral.ro/ şi introducând datele personale.

Alegerile locale din 2020 trebuiau să aibă loc în luna iunie 2020, dar au fost amânate ca urmare a pandemiei de COVID-19.

Ordonanţa de Urgenţă nr. 44/2020 din 8 aprilie 2020 a stabilit prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale cuprinse în perioada 2016-2020. În ordonanţă se arată că, în contextul epidemiologic actual, alegerile pentru autorităţile locale nu pot fi organizate în termenul prevăzut de legislaţia în vigoare, deoarece operaţiunile preelectorale şi electorale presupun interacţiunea fizică a alegătorilor, candidaţilor şi organizatorilor, care ar presupune riscuri majore la adresa sănătăţii publice.

Mandatele autorităţilor administraţiei publice locale se prelungesc până la data preluării de către noile autorităţi ale administraţiei publice locale a mandatelor rezultate în urma alegerilor, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020, mai prevede OUG 44/2020.

Ce se votează la alegerile locale din 2020
Consiliile locale, consiliile judeţene, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene se aleg direct, prin scrutin uninominal, în timp ce consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg în baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, informează site-ul Autorităţii Electorale Permanente (AEP), https://www.roaep.ro/.

Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene sunt aleşi într-un singur tur de scrutin, fiind declarat câştigător acel candidat care a obţinut majoritatea simplă a voturilor din circumscripţia electorală locală (cel mai mare număr de voturi dintre toţi competitorii electorali), fără să se mai organizeze un al doilea tur de scrutin.

Viceprimarii, precum şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot indirect de către consiliile locale, respectiv consiliile judeţene, conform Legii nr. 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Dreptul de a alege şi de a fi ales
La scrutinul local din 27 septembrie, au dreptul de a alege următoarele categorii: cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor; cetăţenii români care nu au fost puşi sub interdicţie sau cărora nu le-a fost interzisă exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă; cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România.

Au dreptul de a fi aleşi în funcţii publice locale cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor, vârsta de cel puţin 23 de ani, şi care au domiciliul pe teritoriul localităţii în care urmează să fie ales. Pot fi, de asemenea aleşi, cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale din România în care urmează să fie aleşi.

La sectoarele municipiului Bucureşti pot candida şi pot fi alese persoanele care au domiciliul în municipiul Bucureşti, indiferent de sector, notează site-ul AEP.

Unde votează cetăţenii
Spre deosebire de alte scrutine la care alegătorii pot vota şi în altă localitate decât de cea de domiciliu, la alegerile locale, se poate vota doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa. Totodată, cetăţenii pot vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţă.

Alegătorii care nu se regăsesc pe listele electorale permanente vor fi înscrişi pe listele suplimentare dacă fac dovada cu actul de identitate că au domiciliul sau reşedinţa pe raza secţiei de votare la care s-au prezentat la vot.

Votul cu ajutorul urnei speciale
Pot vota cu ajutorul urnei speciale, alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din motive de invaliditate sau boală. Alegătorii care vor să beneficieze de o urnă specială la domiciliul sau reşedinţa acestora trebuie sa facă cerere scrisă, însoţită de documentele doveditoare ale stării de sănătate sau invaliditate. O echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral se deplasează cu o urnă specială, cu ştampilă cu menţiunea "VOTAT" şi buletine de vot la locul unde se află alegătorul, informează https://www.roaep.ro/.

Mai pot solicita urna specială şi persoanele reţinute în baza unui mandat de arestare preventivă ori asupra cărora s-a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, cu condiţia să nu fi pierdut drepturile electorale.

Cum se desfăşoară procedura de votare
Procedura de votare se desfăşoară duminică, 27 septembrie, între orele 7.00 şi 21.00. Votanţii care, la ora 21.00, se află în localul secţiei de votare pot să îşi exercite dreptul de vot şi după această oră.

La intrarea în secţia de votare, alegătorul prezintă operatorului de calculator al secţiei de votare actul de identitate sau documentul care dovedeşte reşedinţa. Cetăţenii români pot vota cu cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării. Cetăţenii Uniunii Europene pot prezenta la vot orice document valabil care le atestă identitatea.

Apoi, alegătorul semnează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară şi primeşte buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT".

Persoanele care nu se regăsesc în listele electorale permanente, dar pot dovedi cu actul de identitate că au domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective, vor fi înscrise în lista electorală suplimentară.

Alegătorii vor primi patru buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consiliul local, unul pentru consiliul judeţean şi unul pentru preşedintele consiliului judeţean.

În Bucureşti, fiecare alegător va primi patru buletine de vot: unul pentru primarul de sector, unul pentru consiliul local al sectorului, unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti şi unul pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Cetăţenii votează în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează, mai informează sursa citată.

După aplicarea ştampilei de vot, alegătorul îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară. Cele patru buletine de vot astfel îndoite se introduc în urne. Cu toate acestea, îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat, mai notează AEP.

La final, alegătorul restituie preşedintelui ştampila cu menţiunea "VOTAT", iar acesta din urmă o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează în baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cristian Anghelache)