Adoptarea unei poziţii faţă de violenţele apărute în urma alegerilor din Belarus din 9 august a fost principalul subiect abordat de instituţiile Uniunii Europene (UE) în săptămâna 17-21 august 2020. În cadrul Consiliului European din 19 august, s-a definit poziţia Uniunii de a nu recunoaşte rezultatul alegerilor, considerând că scrutinul din această ţară nu a fost nici liber, nici corect.

Comisia Europeană (CE)
* În intervalul 17-21 august, Comisia Europeană a adoptat noi tranşe de ajutoare de stat prin Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat - adoptat pe 19 martie 2020, pentru a sprijini economia statelor în contextul pandemiei: 133 mil. euro (Portugalia), 2 mld. euro (Italia), 46 mld. euro (Germania), 2 mld. euro (Irlanda), conform site-ului Comisiei.

* CE a propus, la 18 august, să se ofere oraşelor Rijeka (Croaţia) şi Galway (Irlanda) posibilitatea de a-şi prelungi titlul de "Capitală Europeană a Culturii 2020" până la 30 aprilie 2021. Comisia a mai propus amânarea din 2021 în 2022 a anului în care Novi Sad (Serbia) va deveni Capitală Europeană a Culturii şi din 2021 în 2023 a anului în care Timişoara (România) şi Elefsina (Grecia) vor deţine titlul. Propunerea Comisiei este în prezent înaintată Parlamentului European şi Consiliului spre examinare şi adoptare finală. Iniţiativa "Capitalele Europene ale Culturii" a fost lansată în 1985 şi a devenit în prezent una dintre cele mai prestigioase iniţiative culturale europene.

* Comisia a semnat, în 18 august, un contract care prevede ca 2,5 milioane de euro din Instrumentul pentru sprijin de urgenţă să fie disponibile pentru instruirea unui grup multidisciplinar de profesionişti din domeniul sănătăţii care sprijină şi asistă unităţile de terapie intensive. Instrumentul pentru sprijin de urgenţă ajută statele membre să facă faţă pandemiei provocate de coronavirus, o parte semnificativă a bugetului disponibil fiind utilizată pentru a asigura producţia de vaccinuri în UE, scrie site-ul https://ec.europa.eu/.

* Comisia Europeană a încheiat, la 20 august, o serie de discuţii preliminare cu CureVac pentru achiziţionarea unui potenţial vaccin împotriva COVID-19. Contractul avut în vedere cu societatea CureVac ar prevedea posibilitatea ca toate statele membre ale UE să achiziţioneze vaccinul, precum şi să îl doneze ţărilor cu venituri mici şi medii sau să îl redirecţioneze către ţări europene. Se preconizează că executivul european va dispune de un cadru contractual pentru achiziţionarea iniţială a 225 de milioane de doze în numele tuturor statelor membre ale UE, care vor fi furnizate după ce un vaccin se va dovedi a fi sigur şi eficace împotriva COVID-19, notează site-ul Comisiei.

* Comisia Europeana a aprobat, la 20 august, o garanţie românească pentru împrumuturi, în valoare maximă de aproximativ 62 de milioane euro (aproximativ 301 milioane RON), în favoarea companiei aeriene Blue Air. Prin aceasta măsură se urmăreşte despăgubirea companiei aeriene pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19, precum şi acordarea de sprijin urgent sub formă de lichidităţi în favoarea companiei. Măsura a fost aprobată parţial în temeiul articolului 107 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi parţial în temeiul Orientărilor din 2014 ale Comisiei privind ajutoarele de stat pentru salvare şi restructurare, informează https://ec.europa.eu/.

Consiliul European
* La 19 august a avut loc o reuniune a Consiliului European, în sistem videoconferinţă, pe tema alegerilor prezidenţiale din Belarus din 9 august. În concluziile reuniunii, se arată că alegerile din 9 august nu au fost nici libere, nici corecte; prin urmare, UE nu recunoaşte rezultatele acestora. Populaţia din Belarus are dreptul de a-şi determina propriul viitor. Membrii Consiliului European îşi exprimă solidaritatea clară cu populaţia din Belarus în dorinţa acesteia de a-şi exercita drepturile democratice fundamentale, se mai arată în concluziile preşedintelui. De asemenea, în concluziile reuniunii se mai arată că UE va impune în curând sancţiuni împotriva unui număr substanţial de persoane responsabile de violenţe, de represiune şi de falsificarea rezultatelor alegerilor, notează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.
Tot pe 19 august, candidata opoziţiei belaruse Svetlana Tihanovskaia a lansat un apel către Consiliul European pentru a nu recunoaşte alegerile prezidenţiale ''frauduloase'' desfăşurate la 9 august în Belarus şi le-a cerut ţărilor europene să respecte opţiunea poporului belarus, conform AFP şi Reuters.
La 20 august, ministrul de externe lituanian, Linas Linkevicius, a anunţat că Lituania va impune sancţiuni împotriva mai multor persoane din Belarus responsabile pentru fraude electorale şi pentru violenţe contra manifestanţilor paşnici, în plus faţă de măsurile Uniunii Europene, conform dpa.

Consiliul Uniunii Europene (UE)
* Miniştrii afacerilor externe din UE au reiterat, la 14 august 2020, că nu acceptă rezultatele alegerilor, astfel cum au fost prezentate de Comisia Electorală Centrală din Belarus, şi au convenit asupra necesităţii de a-i sancţiona pe cei responsabili de violenţe, de represiune şi de falsificarea rezultatelor alegerilor. Miniştrii UE au solicitat, de asemenea, autorităţilor din Belarus să pună capăt violenţelor disproporţionate şi inacceptabile împotriva protestatarilor paşnici şi să-i elibereze pe cei reţinuţi, scrie https://www.consilium.europa.eu/.

Coronavirus
* Italia va prezenta la mijlocul lui octombrie, la Bruxelles, propunerile sale în cadrul planului de relansare european, decis în timpul summitului din iulie pentru contracararea crizei provocate de COVID-19, a anunţat premierul italian Giuseppe Conte, la 19 august, conform AFP. Liderii europeni au încheiat pe 21 iulie un acord istoric asupra unui plan de relansare post-coronavirus, cu o valoare de 750 de miliarde de euro, bazat pentru prima dată pe o datorie comună. Ţările beneficiare, printre care Italia cu circa 209 miliarde de euro, trebuie să prezinte la Bruxelles planurile lor naţionale de relansare, care trebuie să respecte priorităţile Comisiei Europene: tranziţia ecologică şi digitală, precum şi o mai bună competitivitate.

Situaţia din Mali
* Uniunea Europeană (UE) a făcut apel, la 19 august, la eliberarea "imediată" a prizonierilor şi la "revenirea la statul de drept" în Mali, la o zi după o lovitură de stat care a răsturnat regimul preşedintelui Ibrahim Boubacar Keita şi care a fost de asemenea condamnată de preşedintele în exerciţiu al Uniunii Africane (UA), sud-africanul Cyril Ramaphosa, relatează AFP. Militarii au preluat, la 18 august, puterea în Mali în urma unei revolte şi l-au plasat în detenţie pe preşedintele Keita, obligat să îşi anunţe demisia câteva ore mai târziu. Puciştii au promis, prin intermediul unui purtător de cuvânt care a vorbit la televiziunea publică, organizarea unei "tranziţii politice civile" şi alegeri generale într-un "interval rezonabil".

Eurostat
* Rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat uşor până la 0,4% în luna iulie 2020, de la 0,3% în luna iunie 2020, în timp ce în Uniunea Europeană a urcat până la 0,9%, de la 0,8% în luna precedentă, ţările membre cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei fiind, şi de data aceasta, Ungaria, Polonia, Cehia şi România, conform datelor Oficiului European de Statistică (Eurostat) din 19 august. Comparativ cu situaţia din luna iunie, rata anuală a inflaţiei în luna iulie a scăzut în 10 state membre, a rămas stabilă în trei ţări şi a crescut în 14 state membre. În România, rata anuală a inflaţiei a crescut până la 2,5% în luna iulie, de la 2,2% în luna iunie, scrie site-ul https://ec.europa.eu/eurostat. AGERPRES / (Documentare - Ionela Gavril, editor: Marina Bădulescu, editor online: Irina Giurgiu)