Ortodoxe
Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei, şi sfetnicul Ianache; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid
Duminica a 10-a după Rusalii

Greco-catolice
Duminica 10 dR. Aducerea de la Edesa la Constantinopol a icoanei nefăcute de mână a Domnului nostru Iisus Hristos; Sf. m. Diomid

Romano-catolice
Duminica a 20-a de peste an
Ss. Ştefan, rege; Rochus, pelerin


Sfinţii Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă şi cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei, şi Sfetnicul Ianache sunt pomeniţi în calendarul creştin ortodox la 16 august.

Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu s-a născut în ziua de 15 august, anul 1654, părinţii săi fiind postelnicul Matei Brâncoveanu şi doamna Stanca din familia Cantacuzino. A primit o educaţie temeinică de la unii dintre cei mai mari dascăli ai vremii şi a fost promovat, încă de tânăr, în dregătorii însemnate. După moartea domnitorului Şerban Cantacuzino, începând cu data de 29 octombrie 1688, a urcat pe tronul Ţării Româneşti, fiind uns în această demnitate de către mitropolitul Teodosie.

În Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului Hristos (Săptămâna Mare din aprilie 1714), Constantin Vodă Brâncoveanu, împreună cu fiii săi şi cu sfetnicul său de încredere, Ianache, a fost arestat şi dus la Constantinopol, în capitala Imperiului Otoman, unde timp de mai multe luni a fost torturat.

În ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, la 15 august, când Dreptcredinciosul Voievod Constantin Brâncoveanul împlinea 60 de ani, a primit sfîrşit mucenicesc prin sabie împreună cu fiii săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi cu sfetnicul său, Ianache, în cetatea Sfântului Constantin cel Mare, la Constantinopol, în anul 1714.

Trupurile martirizate au fost apoi aruncate de necredincioşi în mare, de unde au fost culese de creştini milostivi, care le-au îngropat în taină, nu departe de Constantinopol, în insula Halchi, în biserica Mănăstirii Maicii Domnului.

Osemintele Sfântului Voievod mucenic au fost aduse în ţară în 1720 de către doamna Marica, soţia sa şi înmormântate în Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, ctitoria sa, unde de atunci şi până în zilele noastre veghează lumina candelei care aminteşte locul de odihnă al Voievodului.

În zilele de 20-21 iunie, 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe Voievodul martir, Constantin Brâncoveanu, împreună cu cei patru fii şi rudenia sa, Ianache, trecându-i în rândul sfinţilor, cu zi de prăznuire în calendar la 16 august.

Astăzi este pomenit şi Sfântul Cuvios Iosif de la Văratic.

Sfântul Iosif s-a născut în jurul anul 1750, în satul Valea Jidonului în Transilvania. În Moldova a ajuns în contextul uniaţiei care a provocat revolta românilor ortodocşi.

A fost ucenic al Cuviosului Paisie Velicicovschi, la Mănăstirea Dragomirna. Când Sfântul Paisie s-a mutat cu obştea la Mănăstirile Secu şi Neamţ, a venit şi Cuviosul Iosif, care, la recomandarea stareţului, a fost călugărit şi hirotonit ieromonah.

După anul 1785, Cuviosul Iosif a fost rânduit să pună bazele Mănăstirii Varatic. La Mănăstirea Varatic a devenit ctitor al celor două biserici de la începutul mănăstirii, al celei din lemn (1785) şi apoi din zid (1808-1812), ambele cu hramul 'Adormirea Maicii Domnului'.

Pentru viaţa sa sfântă, Dumnezeu l-a înzestrat pe Cuviosul Iosif cu darul facerii de minuni şi al izgonirii duhurilor necurate. Cuviosul părinte a trecut la cele veşnice la 28 decembrie 1828, fiind înmormântat în pronaosul Bisericii 'Adormirea Maicii Domnului' de la Mănăstirea Varatec.

Sfântul Cuvios Iosif de la Văratec a fost trecut în rândul sfinţilor de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa de lucru din 5-7 martie 2008, iar proclamarea canonizării a avut loc în data de 5 iunie, la Mănăstirea Neamţ. (surse: vol. "Vieţile Sfinţilor"; "Monahismul ortodox românesc", vol. II, 2016) AGERPRES /(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Horia Plugaru)