La 27 august 1955 a apărut primul exemplar al Cărţii Recordurilor Mondiale Guinness, cunoscută în prezent sub denumirea oficială de ''Guinness World Records''. Până în anul 2000, publicaţia s-a numit ''The Guinness Book of Records'', potrivit guinnessworldrecords.com.

Cartea este o colecţie a recordurilor, din toate domeniile, de la cele sportive şi până la cele mai neobişnuite, cum ar fi cel mai mic pahar cu vin din lume sau cel mai mare copil născut vreodată.

Istoria Cărţii Recordurilor a început în 1951, când directorul general al fabricii de bere Guinness (producător al berii brune "Stout", produsă la Dublin, în Irlanda), Sir Hugh Beaver (1890-1967), mergând la vânătoare, şi-a pus întrebarea care este cea mai rapidă pasăre din Europa, conform sursei citate. După ce a făcut o serie de cercetări, a descoperit că nu există date certe în acest sens. Aşa i-a venit ideea constituirii unei cărţi care să prezinte tot felul de recorduri stabilite oficial în întreaga lume.

Drept urmare, a luat legătura cu gemenii londonezi Norris (1925-2204) şi Ross McWhirter (1925-1975), cunoscuţi pentru rigoarea cu care inventariau diverse informaţii de interes public şi statistici, propunându-le realizarea unui cărţi care să cuprindă recordurile pe care le-au descoperit în cercetările lor.

Prima ediţie a Cărţii Recordurilor Mondiale Guinness a fost tipărită în august 1955 şi a devenit cea mai vândută carte din Marea Britanie până la Crăciunul acelui an, cu peste 187 de mii de exemplare.

În 1964, cifra vânzărilor depăşise 1 milion de exemplare, pentru ca în 1974 cartea să stabilească, la rândul său, un record mondial: cea mai bine vândută carte protejată de drepturi de autor, cu vânzări ce au depăşit numărul de 23.950.000!

Cartea este acum publicată în luna octombrie a fiecărui an, tocmai pentru a coincide cu vânzările dinaintea Crăciunului.

Recordurile prezentate în carte sunt verificate îndeaproape pentru a se asigura că sunt valide şi compatibile cu tematica publicaţiei. Din acest motiv, Cartea Recordurilor Mondiale Guinness este văzută ca fiind cea mai credibilă publicaţie de acest gen.

În fiecare an se publică o nouă ediţie, care ia în considerare în special recordurile înregistrate în anul precedent.

În urma popularităţii Cărţii Recordurilor Mondiale Guinness, au fost înfiinţate şi câteva muzee dedicate recordurilor menţionate în publicaţia Guinness. Astfel, în 1976, a fost deschis muzeul Guinness Book of World Records în interiorul Empire State Building. Printre exponate se numărau statuia în mărime naturală a celui mai înalt om din istorie, Robert Waldow, o radiografie a unui ''înghiţitor de săbii'' şi pălăria lui Roy Sullivan, o victimă repetată a fulgerelor. Muzeul a fost închis în 1995, însă astfel de instituţii există sau au existat în oraşe precum Tokyo, San Antonio sau Copenhaga.

Printre numeroasele emisiuni de televiziune din întreaga lume care au prezentat recordurile din paginile Cărţii Recordurilor Guinness se numără "Guinness World Records", "Lo show dei record", "Guinness Wolrd Records Portugal" etc.

În 2008, a fost lansată o ediţie a Cărţii Recordurilor Mondiale Guinness dedicată exclusiv pasionaţilor de jocuri electronice, denumită ''Gamer's Edition''. În 2017, a văzut lumina tiparului o ediţie dedicată recordurilor din lumea animală, intitulată "Guinness World Records Amazing Animals".

Conform propriului site, www.guinnessworldrecords.com, până în anul 2019, au fost vândute peste 143 de milioane de exemplare ale Cărţii Recordurilor Mondiale Guinness. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Sursa foto: Guinness World Records/ Facebook.com