La 19 august, începând din 2009, este marcată Ziua mondială pentru asistenţă umanitară, stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008.

Această zi are o dublă semnificaţie: de a evidenţia eforturile celor care îşi riscă în mod dezinteresat viaţa şi sănătatea pentru a-şi ajuta semenii aflaţi în situaţii extreme, precum şi de a atrage atenţia asupra faptului că milioane de oameni au nevoie de asistenţă umanitară.

Data de 19 august nu a fost aleasă întâmplător, în 2003 aceasta fiind ziua în care Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului şi Reprezentantul Special al Secretarului General al Naţiunilor Unite în Irak, Sergio Vieira de Mello, şi-a pierdut viaţa în timpul unei misiuni umanitare în Irak, alături de alţi 21 de asistenţi umanitari. Peste 100 de asistenţi umanitari au fost răniţi.

În anul 2020, Ziua mondială pentru asistenţă umanitară are loc în contextul pandemiei de coronavirus, care nu doar că a creat noi crize umanitare în nouă ţări, dar a îngreunat misiunea şi aşa dificilă a participanţilor la acţiuni umanitare în peste 54 de ţări, conform un.org. Drept urmare, ONU îi numeşte pe aceştia "#RealLifeHeroes" ("#EroiDinViaţaReală") şi demarează o campanie globală de recunoştinţă faţă de cei care continuă să salveze şi să protejeze vieţi în ciuda condiţiilor extreme pe care le înfruntă, la care se adaugă riscurile asociate cu noul coronavirus.

"Anul acesta, COVID-19 a reprezentat cea mai mare provocare pentru misiunile umanitare din întreaga lume. Izolarea şi restricţiile impuse de guvernele de pe mapamond au făcut ca activităţile umanitare să fie înfăptuite cu precădere de comunităţi, societatea civilă şi ONG-urile locale. De aceea, campania demarată are scopul de a prezenta exemple remarcabile, motivaţionale, de persoane implicate în tratarea şi prevenţia infectării cu coronavirus, în furnizarea proviziilor de hrană pentru persoanele aflate în dificultate, în punerea la dispoziţie a spaţiilor sigure pentru persoanele vulnerabile, în asistarea naşterilor şi administrarea taberelor de refugiaţi, toate realizate în plină criză generată de pandemia de COVID-19", potrivit un.org.
Un astfel de exemplu este oferit de Umra Omar, cea care a înfiinţat organizaţia Safari Doctors pentru a asigura asistenţă medicală gratuită pentru cele câteva sute de persoane ce trăiesc în satele arhipelagului Lamu din Kenya, conform sursei citate.

Potrivit ONU, până la finele lui 2020, aproape 168 de milioane de persoane vor avea nevoie de asistenţă umanitară, adică 1 din 45 de oameni, cel mai mare număr din ultimele decenii.

Ediţia din 2019 a Zilei mondiale pentru asistenţă umanitară a fost dedicată femeilor implicate în acţiuni umanitare din zonele de criză de pe mapamond. Sub titlul "#WomenHumanitarians", campania gândită de ONU a urmărit atât să le fie recunoscătoare femeilor care ajută victimele nevinovate ale conflictului din Afganistan sau victimele lipsei de alimente din zona de tranziţie Sahel din Africa, cât şi să atragă atenţia asupra femeilor ce sunt, la rândul lor, victime în Africa Centrală, Sudan, Siria sau Yemen.

Eforturile umanitare din 2019 au însemnat vaccinarea a 29 milioane de copii împotriva pojarului, accesul la apă potabilă pentru aproximativ 30 de milioane de persoane şi oferirea de asistenţă psihologică pentru peste 92 de milioane de oameni, arată un.org.

În 2018, ca şi în 2017, Ziua mondială pentru asistenţă umanitară s-a desfăşurat sub sloganul ''#NotATarget'' (''#NuSuntOŢintă''), cu referire la victimele nevinovate ale conflictelor armate, potrivit un.org. ONU a atras atenţia că foarte multe victime civile sunt ucise de gloanţele trase într-un conflict care nu le aparţine, nenumărate familii rămân fără adăpost, copiii nu mai au unde învăţa, iar comunităţile sunt dezbinate şi distruse. Această cascadă a haosului are efecte dramatice atât pentru cei care, în prezent, sunt prinşi în zone de conflict, cât şi pentru generaţiile viitoare. AGERPRES/(Documentare-Horia Plugaru; editor: Liviu-Ioan Tatu, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa foto: ©WFP/Hussam Al Saleh/un.org