În 1999, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a aprobat recomandarea făcută de Conferinţa mondială a miniştrilor responsabili pentru Tineret ca 12 august să fie declarată Ziua internaţională a tineretului.

Potrivit ONU (www.un.org), Ziua internaţională a tineretului reprezintă un prilej de a sărbători şi a integra vocile, acţiunile şi iniţiativele tinerilor, precum şi implicarea lor semnificativă, universală şi echitabilă. Marcarea acestei zile va fi reprezentată de o discuţie gen podcast, alături de evenimente organizate independent în întreaga lume, care recunosc importanţa participării tinerilor la viaţa şi procesele politice, economice şi sociale.

La împlinirea a 75 de ani de la semnarea Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, la 26 iunie 1945, şi cu doar 10 ani înainte ca Agenda 2030 să devină o realitate pentru toţi, încrederea în instituţiile publice este erodată. La nivel internaţional, pe fundalul unei lumi din ce în ce mai polarizate, sistemul internaţional de guvernare suferă în prezent o criză de legitimitate şi relevanţă. În special, această criză este înrădăcinată în necesitatea de a consolida capacitatea sistemului internaţional de a acţiona în concert şi de a implementa soluţii la provocări şi ameninţări presante (exemplele includ unele dintre cele mai grave conflicte contemporane şi situaţii de urgenţă umanitară, precum Siria şi Myanmar, sau provocări globale, cum ar fi focarul COVID-19 şi schimbările climatice).

Permiterea implicării tinerilor în mecanisme politice formale creşte corectitudinea proceselor politice prin reducerea deficitelor democratice, contribuie la politici mai bune şi mai durabile şi are, de asemenea, o importanţă simbolică care poate contribui în continuare la restabilirea încrederii în instituţiile publice, în special în rândul tinerilor.

Mai mult, majoritatea provocărilor cu care se confruntă în prezent umanitatea, cum ar fi focarul COVID-19 şi schimbările climatice necesită o acţiune globală concertată, iar implicarea şi participarea semnificativă a tinerilor trebuie abordate în mod eficient.

Tema Zilei internaţionale a tineretului 2020, "Angajarea Tinerilor pentru Acţiune Globală" ("Youth Engagement for Global Action"), urmăreşte să evidenţieze modalităţile prin care implicarea tinerilor la nivel local, naţional şi global contribuie la consolidarea proceselor şi instituţiilor multilaterale, precum şi să facă cunoscut modul în care reprezentarea şi implicarea lor în politica instituţională formală pot fi îmbunătăţite semnificativ.

În 2019, tema Zilei internaţionale a tineretului, "Transforming education", a scos în evidenţă eforturile de a face educaţia mai incluzivă şi mai accesibilă tuturor tinerilor.

În 1998, o rezoluţie care proclama 12 august drept Ziua internaţională a tineretului a fost adoptată de prima sesiune a Conferinţei mondiale a miniştrilor responsabili pentru Tineret, găzduită de Guvernul Portugaliei în cooperare cu Naţiunile Unite (Lisabona, 8 - 12 august 1998). Respectiva recomandare a fost aprobată ulterior de cea de-a 54-a sesiune a Adunării Generale a ONU, în Rezoluţia 54/120, intitulată "Politici şi programe care implică tineretul" ("Policies and programmes involving youth" - 17 decembrie 1999).

Adunarea Generală a ONU a recomandat organizarea de activităţi de informare publică pentru a sprijini Ziua internaţională a tineretului ca o modalitate de a promova o mai bună conştientizare a Programului mondial de acţiune pentru tineret.

Programul mondial de acţiune pentru tineret, adoptat de Adunarea Generală a ONU în 1996, stabileşte un cadru de politici şi orientări pentru acţiunile naţionale şi de sprijin internaţional în vederea îmbunătăţirii situaţiei tinerilor. Acesta joacă un rol important în dezvoltarea tinerilor. Programul se concentrează pe măsurile de consolidare a capacităţilor naţionale în domeniul tineretului şi pentru a creşte calitatea şi numărul de oportunităţi disponibile tinerilor pentru participarea deplină, eficientă şi constructivă în societate. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: (c) Global Interfaith WASH Alliance/facebook