O PERSONALITATE PE ZI: Astronautul Neil A. Armstrong

Astronautul Neil Armstrong, primul om care a păşit pe Lună, s-a născut la 5 august 1930, în apropiere de Wapakoneta (statul Ohio), potrivit www.nasa.gov.
A fost pasionat din copilărie de expediţiile de cercetaş, de zboruri şi de construirea aparatelor de zbor. La vârsta de 14 ani a luat cursuri de zbor, procurându-şi banii necesari muncind într-o farmacie.
La 16 ani obţine brevetul de pilot. După absolvirea studiilor liceale la Wapakoneta, se înscrie la Academia de Marină a Universităţii Purdue, din Lafayette (statul Indiana). După doi ani, în 1949, îşi satisface serviciul militar la baza Pensacola din Florida, în cadrul unităţilor de paraşutişti ale forţelor navale, fiind mobilizat pe frontul din Coreea, unde a participat la 78 de campanii.
În 1952, revine la universitate pentru încheierea studiilor, predând, în acelaşi timp, matematica. Conform www.nasa.gov, în 1955, obţine titlul de ''Bachelor of Science''. În acelaşi an, după absolvire, Neil Armstrong devine pilot de încercare, membru al NACA (National Commitee for Aeronautics), mai întâi la Laboratorul de propulsii Lewis din Cleveland (Ohio), apoi la Staţia NACA pentru zboruri rapide a bazei aeriene Edwards, California. Transferat la NASA, şi-a continuat activitatea ca pilot de încercare în cadrul secţiei pentru testarea avioanelor de vânătoare F-100, F-101, F-102, F-104, B-47.
După şapte ani de activitate ca pilot de încercare şi 2.600 ore de zbor, Neil Armstrong se înscrie pentru programul de astronauţi al SUA, fiind acceptat în 1962. La 16 martie 1966, a fost, alături de David R.Scott, pilot-şef pe nava spaţială GEMINI 8, care a efectuat primele manevre de andocare cu o rachetă AGENA. În momentul în care defecţiunea tehnică a făcut ca nava să fie pe punctul de a scăpa de sub control, Armstrong a reuşit readucerea pe traiectoria normală, asigurând amerizarea în condiţii de siguranţă. În 1968, prezenţa sa de spirit l-a salvat de la o moarte sigură, reuşind să se paraşuteze, înainte de prăbuşirea unei rachete de aselenizare, cauzată de o defecţiune tehnică la un zbor de rutină.
Neil Armstrong a fost comandantul navei Apollo 11, care la 16 iulie 1969 a fost lansată de la baza Cape Kennedy. La 20 iulie 1969, Neil Armstrong a fost primul pământean care a păşit pe Lună, moment în care a rostit faimoasele cuvinte: ''Un pas mic pentru (un) om, un salt uriaş pentru omenire''. A fost urmat de Buzz Aldrin, conform unei înţelegeri mai vechi între cei doi, după cum scria un alt astronaut participant la misiunea Apollo 11, Michael Collins, în 1974, în cartea sa ''Carrying the Fire''. Au fost amplasate pe Lună instalaţii de cercetare, fiind prelevate probe de praf selenar; totodată, a fost dezvelită o placă memorială, rămânând înfipt în solul selenar un drapel al SUA. Întoarcerea modulului ''Eagle'', recuplarea cu nava, îmbarcarea astronauţilor şi întoarcerea pe Terra au decurs conform planului. Aterizarea pe Terra a avut loc la 24 iulie 1969.
La bordul portavionului ''Hornet'', preşedintele Richard Nixon i-a felicitat personal pe cei trei astronauţi. Armstrong, Aldrin şi Collins au fost primiţi cu aplauze la New York, Chicago şi Los Angeles, unde preşedintele a oferit o recepţie în onoarea lor. Ca o recunoaştere a realizării astronauţilor americani, în 1973, mineralogii sovietici au numit un nou mineral descoperit în deşertul Gobi - armstrongit.
Neil Armstrong a fost numit preşedinte al Consiliului Naţional Consultativ al Corpului de Pace, apoi director al Biroului aeronautic al NASA de la Washington. În 1971, a devenit profesor de inginerie spaţială la Universitatea din Cincinatti. Din 1979, s-a consacrat în special carierei economice, fiind membru în consiliile de administraţie ale mai multor firme, înfiinţând mai multe companii.
Neil Armstrong a fost distins, printre altele, cu Medalia pentru Pace a preşedintelui SUA, Medalia NASA pentru servicii deosebite, medalia de aur Hubbard a Societăţii Naţionale de Geografie, Medalia de onoare pentru cercetare spaţială a Congresului SUA. A fost membru al Academiei Naţionale de Inginerie, al Societăţii Piloţilor Experimentali, al Institutului American şi membru de onoare al Federaţiei Internaţionale de Astronautică. Conform www.nasa.gov, Neil Armstrong a primit distincţii din partea a 17 ţări.
A avut doi fii, Eric (născut în 1957) şi Mark (născut în 1963). A murit la 25 august 2012, la 82 de ani. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Irina Giurgiu)
Sursa foto: NASA/facebook.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Prezidențiale2025/ Cadrul legal al alegerilor prezidențiale din mai 2025
Alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 (primul tur) au loc ca urmare a anulării primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024, de către Curtea Constituțională la 6 decembrie 2025. Întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României în 2024 a fost anulat de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024, prin H
Prezidențiale2025/ Calendarul alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025
Calendarul alegerilor prezidențiale pentru alegerile din 4 mai 2025 a fost stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025. Astfel, primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pe 4 mai, iar al doilea pe 18 mai 2025. De ase
CITATUL ZILEI
''Este frumos lucru să-l oprești pe cel care nedreptățește pe alții; sau, cel puțin, ferește-te să-i fii complice'' - Democrit (Cugetări grecești, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981) AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Horia Plugaru)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 28 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Iason și Sosipatru; Sf. Mc. Maxim, Cvintilian și Dadas din Ozovia Greco-catolice Sf. ap. Iason și Sosipatru, din cei 70; Sf. m. Dada, Maxim și Quintilian Romano-catolice Ss. Petru Chanel, pr. m.; Ludovic M. Grignion de Montfort, pr.; Valeria, m. Sfinții Apostoli Iason și Sosipatru
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 28 aprilie
Este a 118-a zi a anului 2025. Au mai rămas 247 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 11 m și apune la 20 h 16 m. Luna răsare la 06 h 08 m și apune la 21 h 38 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Web Summit 2025, la Rio de Janeiro (27-30 aprilie)
Web Summit 2025 la Riocentro din Rio de Janeiro începe la 27 aprilie 2025, reunind nume importante din domeniul tehnologiei informației, al marilor afaceri mondiale, dar și start-upurilor, precum și din acele domenii ale activității umane în care internetul activează ca un mijloc principal de manifestare, potrivit
CITATUL ZILEI
'Deprinde-te a nu mustra decât când ești gata să îndrepți.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril )
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 27 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Simeon, rudenia Domnului, episcopul Ierusalimului Duminica a 2-a după Paști (a Sf. Apostol Toma) Greco-catolice Duminica a 2-a a Paștilor (a lui Toma). Sf. ep. m. Simeon, rudenia Domnului Romano-catolice Duminica a 2-a a Paștelui Sf. Zita, fc. Sfântul Apostol Simeon
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 aprilie
Este a 117-a zi a anului 2025. Au mai rămas 248 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 12 m și apune la 20 h 15 m. Luna răsare la 05 h 40 m și apune la 20 h 11 m. Lună nouă 22 h 31 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
26 aprilie - Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (ONU)
O explozie la Centrala Nucleară de la Cernobîl în 1986 a răspândit un nor radioactiv peste mari părți ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei și Federației Ruse. Aproape 8,4 milioane de oameni din cele trei țări au fost expuși radiațiilor. Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistență internațională ab
26 aprilie - Ziua mondială a proprietății intelectuale (ONU)
La 26 aprilie 2025 este marcată Ziua mondială a proprietății intelectuale, conform www.wipo.int. Proprietatea intelectuală vizează recunoașterea dreptului asupra unei anumite invenții, creații sau idei și în special privind drepturile legale rezultate în urma activității intelectuale depuse. Dreptur
26 aprilie, zi de doliu național pe teritoriul României, în memoria Sanctității Sale Papa Francisc
Guvernul a aprobat, la 24 aprilie 2025, în ședință, declararea zilei de 26 aprilie 2025, ca zi de doliu pe teritoriul României, în memoria Sanctității Sale Papa Francisc, chiar în ziua funeraliilor de la Vatican. 'Lider spiritual și moral, Papa Francisc s-a remarcat prin implicarea activă în viața societății contemporane, o pe
CITATUL ZILEI
'Numai de unul singur ai de ce să te temi: de tine însuți când te privești în față.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 aprilie
Ortodoxe Sf. Mc. Chiril, Chindeu și Tasie din Axiopolis (Cernavodă); Sf. Sfințit Mc. Vasilevs, episcopul Amasiei; Sf. Glafira Greco-catolice Sf. ep. m. Vasile al Amasiei Romano-catolice Sf. Anaclet, pp. Sfinții Mucenici din Dobrogea: Chiril, Chindeu și
Ritualurile funerare pentru Suveranul Pontif
Funeraliile Papei Francisc au loc sâmbătă, 26 aprilie 2025, la ora 10:00 a.m. (8:00 GMT), la Bazilica Sfântul Petru din Roma unde sunt așteptați să sosească sute de mii de credincioși, alături de 170 de delegații străine, șefi de stat și capete încoronate din întreaga lume. Ceremonia va fi oficiată de decanul Colegiului Cardinalilor, Giovanni Battista