În săptămâna 27-31 iulie 2020, Consiliul UE a numit procurorii din cadrul Parchetului European (EPPO) care va fi condus de Laura Codruţa Kovesi, a decis, în premieră, să impună măsuri restrictive împotriva a şase persoane şi trei entităţi răspunzătoare de diferite atacuri cibernetice sau implicate în acestea şi a anunţat prelungirea cu un an a sancţiunilor autonome împotriva Coreei de Nord. Comisia Europeană a decis să prelungească cu trei luni scutirea temporară de taxe vamale şi de TVA la importurile de dispozitive medicale şi de echipamente de protecţie din ţări terţe şi a încheiat un contract în valoare de 63 de milioane de euro cu compania farmaceutică Gilead, pentru furnizarea medicamentului anti-coronavirus Veklury - numele de marcă pentru remdesivir.


Consiliul UE

- La 27 iulie 2020, Consiliul UE a numit procurorii din cadrul Parchetului European (EPPO) care va fi condus de Laura Codruţa Kovesi şi în care România va fi reprezentată şi de Cătălin-Laurenţiu Borcoman, potrivit site-ului instituţiei. Un număr de 14 procurori europeni, printre care şi cel român, au fost numiţi pentru un mandat de şase ani, care poate fi prelungit cu maximum trei ani prin decizie a Consiliului UE. Alţi opt au fost numiţi pentru o perioadă de trei ani, întrucât normele tranzitorii aplicabile primului mandat de la înfiinţarea EPPO prevăd că procurorii europeni din o treime din statele membre, selectaţi prin tragere la sorţi, vor deţine un mandat cu această durată, care nu poate fi reînnoit. Este cazul procurorilor din Grecia, Spania, Italia, Cipru, Lituania, Ţările de Jos, Austria şi Portugalia.

În prezent, 22 de state membre participă la EPPO (Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania). Se preconizează că EPPO, care va avea sediul la Luxemburg, îşi va începe activitatea la sfârşitul anului 2020.

- La 30 iulie 2020, Uniunea Europeană a anunţat prelungirea cu un an a sancţiunilor autonome împotriva Republicii Populare Democrate Coreene (RPDC), ca reacţie la decizia Phenianului de a continua dezvoltarea de arme nucleare şi rachete balistice, conform www.consilium.europa.eu. Cele 57 de persoane şi cele 9 entităţi incluse pe listă fac obiectul sancţiunilor sus-menţionate din cauza contribuţiei lor la programele RPDC din domeniul nuclear sau legate de rachete balistice sau de alte arme de distrugere în masă ori din cauza eludării sancţiunilor.

- La 30 iulie, Consiliul a decis, în premieră, să impună măsuri restrictive împotriva a şase persoane şi trei entităţi răspunzătoare de diferite atacuri cibernetice sau implicate în acestea, a anunţat www.consilium.europa.eu. Dintre atacuri fac parte tentativa de atac cibernetic împotriva OIAC (Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice) şi cele cunoscute de public sub denumirile ''WannaCry'', ''NotPetya'' şi ''Operation Cloud Hopper'', conform declaraţiilor şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell. Sancţiunile vizează serviciul rus de informaţii militare GRU, o companie chineză, o companie nord-coreeană ce are conexiuni cu un grup de piraţi informatici, patru cetăţeni ruşi şi doi chinezi, conform deciziei publicate în Jurnalul Oficial al UE.

- Consiliul UE a actualizat lista ţărilor terţe sigure, dinspre care sunt permise călătoriile neesenţiale, statele vizate fiind: Australia, Canada, Georgia, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Rwanda, Coreea de Sud, Thailanda, Tunisia, Uruguay şi China (condiţionată de o clauză de reciprocitate). Astfel, având la bază criteriile şi condiţiile expuse în recomandarea Consiliului, de la 31 iulie statele UE ar trebui să ridice gradual restricţiile de călătorie la graniţele externe pentru rezidenţii statelor menţionate, arată www.consilium.europa.eu.


Comisia Europeană

- La 27 iulie 2020, Comisia Europeană a decis să prelungească cu trei luni, până la 31 octombrie, scutirea temporară de taxe vamale şi de TVA la importurile de dispozitive medicale şi de echipamente de protecţie din ţări terţe, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. "Trebuie să depunem toate eforturile pentru a ne asigura că dispozitivele medicale şi echipamentele de protecţie ajung la cei care au nevoie de ele. Din acest motiv, am decis să extindem cu trei luni scutirea de taxe vamale şi de TVA la importurile de astfel de echipamente din ţări terţe. Pe întreg teritoriul Europei, cadrele medicale au lucrat neobosit pentru a salva cât mai multe vieţi şi profit de această ocazie pentru a-mi exprima din nou respectul profund şi recunoştinţa", a declarat Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie.

- La 27 iulie 2020, Comisia Europeană a anunţat aprobarea unei investiţii de 47 de milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională pentru construirea unui spital regional de urgenţă cu peste 800 de paturi în Craiova, România, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Acest proiect va îmbunătăţi accesul populaţiei locale la asistenţă medicală de calitate, inclusiv chimioterapie pentru pacienţii care au cancer. "Pandemia de coronavirus (Covid-19) a arătat din nou cât de important este să investeşti în infrastructuri de îngrijire a sănătăţii moderne şi eficiente, ceea ce a fost întotdeauna - şi va continua să fie - prioritatea de bază a politicii de coeziune a UE, aşa cum este dovedită în urma aprobării acestui proiect major", a afirmat comisarul european pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira. Proiectul ar urma să devină operaţional în 2026.

- La 28 iulie 2020, Comisia Europeană a aprobat schema României de un milion de euro pentru acele companii aeriene care reiau sau încep zborurile către şi de la aeroportul Oradea, din România, conform unui comunicat al Executivului comunitar. Schema, aprobată conform Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat, va furniza ajutor sub formă de subvenţii directe şi va fi accesibilă, într-o manieră transparentă, tuturor operatorilor aerieni interesaţi să reia sau să înceapă operaţiunile la aeroportul Oradea. Comisia Europeană apreciază că schema României este în linie cu condiţiile stabilite în Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat. Ajutorul nu va depăşi 800.000 euro per companie şi va fi acordat înainte de 31 decembrie 2020.

- La 29 iulie, Comisia a încheiat un contract în valoare de 63 de milioane de euro cu compania farmaceutică Gilead, pentru furnizarea medicamentului anti-coronavirus Veklury - numele de marcă pentru remdesivir, conform https://ec.europa.eu/. Astfel va fi asigurat tratamentul a aproximativ 30 000 de pacienţi care prezintă simptome severe de COVID-19. Vor fi astfel acoperite nevoile curente în cursul următoarelor luni, asigurându-se în acelaşi timp o distribuţie echitabilă la nivelul UE, pe baza unei chei de repartizare, ţinându-se cont de avizul Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor, a precizat Executivul comunitar.

- La 30 iulie, Comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira, şi comisarul pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit, au trimis scrisori miniştrilor UE responsabili cu politica de coeziune în care au clarificat modul în care statele membre pot utiliza fondul REACT-EU, arată un comunicat al Executivului comunitar. Fondul face parte din instrumentul de redresare Next Generation şi se va concentra pe susţinerea rezilienţei pieţei forţei de muncă, sprijinirea locurilor de muncă, a IMM-urilor şi a familiilor cu venituri mici, precum şi pe stabilirea unor baze viabile pentru tranziţiile digitală şi verde şi pentru o redresare socio-economică durabilă.


Oficiul european de Statistică (Eurostat)

Datele publicate la 30 iulie de Eurostat arată că în iunie, luna în care în majoritatea statelor membre ale UE au început să fie ridicate restricţiile menite să oprească răspândirea pandemiei de COVID-19, rata şomajului a urcat la 7,1%, de la 7% în mai, în timp ce în zona euro rata şomajului a crescut la 7,8%, de la 7,7%. În rândul statelor membre, cele mai scăzute rate ale şomajului s-au înregistrat în Cehia (2,6%), Polonia (3%), Germania şi Malta (ambele cu 4,2%), Olanda (4,3%), Bulgaria (4,4%), Slovenia (4,8%) şi România (5,2%). La polul opus se situează Spania (14,5%) şi Letonia (10,1%). AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Horia Plugaru, editor online: Anda Badea)