Medicul Laurenţiu Mircea Popescu s-a născut la 15 aprilie 1944, la Câmpulung, în judeţul Argeş. Şi-a efectuat studiile liceale la Bucureşti (1957-1961), apoi a urmat cursurile Facultăţii de Medicină Generală din Bucureşti (1961-1967), unde a obţinut titlul de doctor în ştiinţe medicale, în 1972, potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică / Editura Academiei Române, 2003).

Şi-a continuat specializarea în Olanda (1977) şi SUA (1981). A parcurs toate treptele ierarhiei universitare: extern (1964-1966), intern (1966-1968), asistent (1971-1979), şef de lucrări (1979-1990), conferenţiar (1990-1992), apoi profesor, începând din 1992, la Catedra de Biologie Celulară şi Histologie din cadrul Facultăţii de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti. Tot aici a ocupat funcţia de rector, din 1992 până în 2004, iar din 1993 a fost numit director al Institutului de Patologie "Victor Babeş", conform sursei citate.

De-a lungul anilor, medicul Laurenţiu Mircea Popescu a susţinut o intensă activitate de cercetare ale cărei rezultate sunt recunoscute pe plan naţional şi internaţional. Astfel, folosind metode citochimice, ultra-structurale şi de microanaliză cu raze X, a demonstrat în premieră mondială rolul fundamental al reticulului sarcoplastic în reglarea dependentă de calciu a contracţiei musculaturii netede, se precizează pe site-ul Academiei Române, https://acad.ro/. Dintre contribuţiile sale mai pot fi amintite cele privind contracţia muşchiului cardiac şi mecanismele de apărare imună. Investigaţiile histologice asupra leziunilor miocardice din ischemia cardiacă l-au condus la indicarea deschizătorilor de canale de potasiu ca o posibilă profilaxie a leziunilor produse de procesele ischemice - reperfuzie miocardică, arată aceeaşi sursă.

În ultimii ani, a coordonat echipa de specialişti de la Institutul ''Victor Babeş'' care au studiat cu rezultate apreciate ca revoluţionare rolul telocitelor în regenerarea inimii.

Rezultatele cercetărilor sale sunt concretizate în aproximativ 200 de lucrări, studii, articole, rapoarte, manuale, scrise singur sau în colaborare cu alţi specialişti, multe dintre acestea apărute peste hotare. Menţionăm dintre lucrările sale: ''Influenţa sistemului nervos central în fibrinoliză'', ''Biologia celulară'', ''Ultrastructural Distribution of Calcium in Striated Muscle'', ''Histologie medicală'', ''Tratat de medicină internă. Bolile cardiovasculare'', ''Effects of Protein Kinase C Inhibitors on Viral Entry and Infectivity'', ''Ghid pentru lucrările practice în microscopie'' etc.

"Trecând barierele strict didactice spre cercetarea fundamentală, acad. Laurenţiu Popescu a identificat, împreună cu echipa sa de la Institutul 'Victor Babeş' şi UMF 'Carol Davila', un nou grup de celule cu un promiţător potenţial regenerativ, o descoperire ce deschide noi drumuri şi prefigurează o schimbare radicală a terapiilor de reparare a ţesuturilor bolnave", se menţiona într-un comunicat de presă al UMF "Carol Davila" din 3 august 2015. ''Profesor, educator, cercetător, eminent membru al elitei medicale româneşti şi - prin rezultatele sale în cercetarea ştiinţifică fundamentală - şi al lumii medicale de pretutindeni, academicianul Laurenţiu Mircea Popescu a fost una dintre cele mai strălucite şi valoroase personalităţi pe care le-a avut Universitatea de Medicină şi Farmacie 'Carol Davila' '', mai arăta comunicatul amintit.

Ca recunoaştere a meritelor sale ştiinţifice, medicul Laurenţiu Mircea Popescu a fost ales membru corespondent al Academiei Române la 20 iunie 1995, devenind apoi, la 21 decembrie 2001, membru titular. De asemenea, a fost vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, membru al Academiei Polone de Ştiinţe Medicale, al Asociaţiei Americane de Ştiinţe Avansate şi al Academiei de Ştiinţe din New-York.

În 1991 a fost distins cu premiul ''Victor Babeş'' al Academiei Române, iar în 1993, cu Medalia de Argint a Academiei din Paris - Universitatea ''René Descartes''.

Academicianul Laurenţiu Mircea Popescu a murit la 3 august 2015. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Irina Giurgiu)