La 21 august este marcată anual Ziua internaţională pentru comemorarea şi omagierea victimelor terorismului, în conformitate cu rezoluţia 72/165 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, pentru a sprijini victimele şi supravieţuitorii actelor de terorism şi pentru a promova şi proteja pe deplin drepturile şi libertăţile lor fundamentale, conform www.un.org.

Rezoluţia 72/165 consolidează eforturile depuse de Adunarea Generală, Comisia pentru Drepturile Omului şi Consiliul pentru Drepturile Omului pentru promovarea şi protejarea drepturilor victimelor actelor de terorism.

Prin instituirea Zilei internaţionale de comemorare şi omagiere a victimelor terorismului, Adunarea Generală reafirmă promovarea şi protejarea drepturilor omului şi statul de drept la nivel naţional şi la nivel internaţional, drept condiţii esenţiale pentru prevenirea şi combaterea terorismului.

Strategia globală de combatere a terorismului, adoptată unanim prin rezoluţia 60/288, la 8 septembrie 2006, stipulează că dezumanizarea victimelor se numără printre condiţiile favorabile în ceea ce priveşte răspândirea terorismului, iar cea mai eficientă modalitate de combatere a terorismului are loc prin intermediul măsurilor care vizează respectarea demnităţii umane şi menţinerea statului de drept, indică sursa citată.

Victimele actelor de terorism continuă să se confrunte cu efectele tragediilor o perioadă însemnată de timp după încheierea acestora. Adesea, acestea se simt neglijate în perioadă de după producerea actelor teroriste. Doar câteva state deţin capacitatea de a îndeplini pe termen mediu şi lung condiţiile pentru ca victimele să se recupereze pe deplin, să se reabiliteze şi să se integreze în societate. Victimele pot gestiona trauma lor doar printr-un sprijin extins pe termen lung, care să includă ajutor psihologic, social şi financiar, pentru a se putea reface şi pentru a putea trăi cu demnitate, conform www.un.org.

Principala responsabilitate de a sprijini victimele terorismului şi de a le ajuta să îşi menţină drepturile revine statelor membre. Naţiunile Unite au un rol important în sprijinirea statelor membre pentru implementarea Pilonului I şi IV din Strategia Globală de Combatere a Terorismului. Adunarea Generală a revizuit Strategia de Combatere a Terorismului prin trei rezoluţii (66/282; 68/276; 72/284) urmărind astfel consolidarea rolului extraordinar pe care îl reprezintă victimele în combaterea terorismului şi în prevenirea extremismului violent, precum şi în ceea ce priveşte recunoaşterea şi păstrarea drepturilor lor umane.

Această zi este în atenţia misiunilor permanente ale statelor membre ONU în colaborare cu Biroul Naţiunilor Unite pentru Combaterea Terorismului şi Directoratul Executiv al Comitetului pentru Combaterea Terorismului.

Biroul Naţiunilor Unite pentru Combaterea Terorismului a fost înfiinţat la 15 iunie 2017 prin adoptarea rezoluţiei 71/291 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite. Vladimir Voronkov a fost numit în funcţia de subsecretar general ca primul coordonator al acestui organism. Configurarea acestui birou a reprezentat un prim pas semnificativ de reformă instituţională realizat de secretarul general al Naţiunilor Unite Antonio Gutteres în urma raportului A/71/858 privind Capacitatea Naţiunilor Unite de Sprijinire a Statelor Membre în implementarea Strategiei Naţiunilor Unite de Combatere a Terorismului Global, potrivit un.org. Strategia ONU de Combatere a Terorismului, aşa cum este descrisă în Rezoluţia Adunării 60/288, şi rezoluţiile bianuale ale aceluiaşi organism al ONU oferă mandatul legal de funcţionare al Biroului ONU de Combatere a Terorismului. Colaborează strâns cu Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite şi cu organismele subsidiare mandatate să sporească capacitatea statelor membre ale ONU de a preveni şi de a răspunde actelor de terorism.

În 2019, numărul victimelor cauzate de terorism a scăzut pentru al patrulea an consecutiv, potrivit Global Terrorism Index. Cifrele deceselor au scăzut cu 52% începând din 2014, respectiv de la 33.555 la 15.952. Această scădere s-a reflectat în îmbunătăţirea situaţiei în 98 de state, în timp ce în 40 de ţări s-a înrăutăţit, potrivit aceluiaşi document citat de http://visionofhumanity.org. În 2019, a fost înregistrat cel mai mare număr de ţări în care situaţia s-a îmbunătăţit de la an la an din 2004. În Europa, numărul deceselor cauzate de terorism a scăzut cu 70%, iar în vestul continentului s-a înregistrat cel mai scăzut număr al incidentelor de terorism din 2012. Impactul economic global al fenomenului terorismului a fost de 33 de miliarde de dolari în 2018, o scădere substanţială cu 38% faţă de anul precedent, potrivit Global Terrorism Index.

În mai 2020, a fost publicat Raportul Secretarului general al ONU privind Progresul sistemului Naţiunilor Unite de sprijinire a statelor membre în susţinerea victimelor terorismului. Realizarea acestui raport s-a făcut în baza mandatului oferit de Rezoluţia &3/305 a Adunării Generale a ONU, care cerea în mod expres ''consolidarea cooperării internaţionale în sprijinirea victimelor terorismului'', potrivit un.org. Documentul reaminteşte că statele membre poartă responsabilitatea principală pentru implementarea Strategiei ONU de Combatere a Terorismului, inclusiv a acelor prevederi care vizează menţinerea drepturilor şi furnizarea sprijinului victimelor actelor de terorism, subliniind cu fermitate rolul extraordinar pe care chiar victimele îl joacă în cadrul eforturilor de combatere a extremismului violent prin vocile lor care trebuie să fie astfel auzite şi care contribuie la aceste eforturi. Documentul cere autorităţilor naţionale competente să ofere întreg spectrul de sprijin - fizic, medical şi psihologic, mai ales că unele victime au nevoie de reabilitare imediată şi pe termen lung, inclusiv asistenţă umanitară şi protecţie, iar fetele şi femeile afectate de conflicte şi actele de terorism necesită atenţie specială, indică un.org. Raportul face zece recomandări către statele membre pentru intensificarea eforturilor în această direcţie de sprijinire susţinută a victimelor terorismului. AGERPRES/(Documentare - Liviu-Ioan Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)