Hotelul InterContinental, situat pe Bd. Nicolae Bălcescu nr. 4, se află în imediata apropiere a Pieţei Universităţii, lângă Teatrul Naţional "I.L. Caragiale" şi vizavi de Universitatea Bucureşti, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", în vecinătatea Spitalului Colţea şi a Palatului Suţu.

Clădirea a fost construită între 1968-1971, în cooperare cu firma "Intercontinental Hotel Corporation", având o înălţime de 88 de metri şi 23 de etaje, după planurile unui colectiv de arhitecţi: Dinu Hariton, şef de proiect, Gheorghe Nădrag, Ion Moscu şi Romeo Ştefan Belea. "Intercontinental Hotel Corporation" din SUA a asigurat asistenţa tehnică şi a obţinut şi cooperarea pe 10 ani în exploatarea complexului hotelier. Era cea de-a doua cea mai înaltă clădire din ţară, după Casa Scânteii (104 metri; 1950-1955; colectiv de arhitecţi sub conducerea lui Horia Maicu şi Niculae Bădescu), astăzi Casa Presei Libere.

   
Poza 1 - Hotel Intercontinental şi Teatrul Naţional Bucureşti, 1996/ PAUL BUCIUTA/AGERPRES FOTO/ARHIVA
Poza 2 - Hotelul Intercontinental din Capitală, 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Hotelul InterContinental a fost inaugurat oficial la 14 mai 1971, în prezenţa primarului Capitalei, a altor oficialităţi române, precum şi a preşedintelui firmei Tower International, finanţatorul principal, notează "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2004) şi "Dicţionarul monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti" (Editura Meronia, 2011).

Construcţia este alcătuită din trei corpuri cu plan triunghiular concav reunite de un corp central destinat circulaţiei. Are 423 de camere şi 16 birouri închiriate unor firme străine. Se remarcă, între multele restaurante, "Balada", la etajul 21, cu specific românesc, "Madrigal", în stil clasic; baruri de zi; câteva saloane pentru recepţii, precum Sala Rondă (500 de persoane), Sala "Rapsodia" (200 de locuri), Sala "Intim" (24 de locuri); spaţii pentru servicii; o piscină la etajul 21, cu bar şi toate serviciile utile; un mare garaj la subsol. 

Poza 1 - Hotelul Intercontinental din Capitală, 1996/AUREL VIRLAN/AGERPRES FOTO/ARHIVA
Poza 2 - Hotelul Intercontinental din Capitală, 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Primul oaspete al hotelului a fost înregistrat pe 20 februarie 1971, fiind un cetăţean american. De-a lungul vremii, aici au fost cazate o serie de personalităţi, precum Kurt Waldheim, secretarul general al ONU, Gustav Heinemann, preşedintele Republicii Federale Germania, magnatul american David Rockefeller, tenorul italian Luciano Pavarotti ş.a., conform "Dicţionarului monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti" (Editura Meronia, 2011).

Poza 1 - Piaţa Universităţii şi hotelul Intercontinental din Capitală, 1989/TRAIAN PROSAN/AGERPRES FOTO/ARHIVA
Poza 2 - Hotelul Intercontinental din Capitală, 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Terenul pe care a fost construit Hotelul InterContinental, a aparţinut, iniţial, Mănăstirii Cernica. În secolul al XIX-lea, acesta a trecut în proprietatea familiei Hagi-Moscu. În 1810, dregătorul Ion Hagi-Moscu a ridicat aici o clădire întinsă cu etaj. Nepotul său a vândut Primăriei casa, care a folosit-o între 1882 şi 1912. Mai târziu, a fost demolată, urmând a se construi un nou edificiu. Rămas viran, terenul a fost folosit pentru exerciţiile de instrucţie ale Regimentului de jandarmi al Capitalei.

Poza 1 - Hotelul Intercontinental din Bucureşti, 1989/ SORIN LUPSA/AGERPRES FOTO/ARHIVA
Poza 2 - Hotelul Intercontinental din Capitală, 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

În perioada interbelică, aici s-a deschis o grădină de vară, pe locul căreia a fost ridicat un restaurant. Restaurantul, aflat în stare de degradare, a fost demolat după 1944 şi pe teren s-a instalat Circul Krateyl, care a funcţionat aici până la construirea Circului de Stat Bucureşti (1958-1960, arhitect Nicolae Porumbescu). În zona Circului Krateyl erau numeroase prăvălii şi berării, care au fost demolate pentru a se face loc viitorului hotel şi Teatrului Naţional, aminteşte acelaşi volum de mai sus. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega, Vlad Ruşeanu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Anda Badea)