La 23 iulie 1990, era înregistrat Partidul Naţional Liberal - Aripa Tânără (PNL-AT) în registrul partidelor politice, drept platformă-politică în interiorul Partidului Naţional Liberal (PNL).

PNL-AT a luat fiinţă ca efect al excluderii unui grup condus de Dinu Patriciu din PNL, menţionează politologul Cristian Preda în studiul "Partide, voturi şi mandate la alegerile din România (1990-2012) - "Social Science Open Acces Repository" (SSOAR), 2013.

Cu câteva zile înainte, la 4 iulie 1990, liberalii Horia Rusu, Dinu Patriciu, Călin Popescu-Tăriceanu, Andrei Chiliman, Radu Boroianu, Viorel Cataramă şi Raymond Luca înfiinţau o nouă formaţiune liberală, neoconservatoare, care a inclus punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara în statutul partidului, menţionează blogul https://aliantadreptei.wordpress.com.

În septembrie 1990, deputatul Dan Trepcea reprezenta PNL-AT la şedinţa Biroului executiv al Internaţionalei Liberale. Oficiosul PNL-AT era "Viitorul Liberal". La Congresul de înfiinţare al PNL-AT timişoreanul Horia Rusu era ales preşedinte-executiv al PNL-AT.

În aprilie 1991, PNL-AT a semnat alături de Frontul Salvării Naţionale (FSN), Partidul Democrat Agrar din România (PDAR) şi Mişcarea Ecologistă din România (MER) acordul politic "Carta pentru Reformă şi Democraţie". În urma acestui acord, liberalii au participat în cadrul guvernului Petre Roman II cu doi secretari de stat: Radu Boroianu (cultură) şi Viorel Cataramă (industrie şi comerţ).

La primele alegeri locale libere, în februarie 1992, Călin Popescu-Tăriceanu candidează fără succes din partea PNL-AT pentru postul de primar general al Municipiului Bucureşti. PNL-AT a obţinut atunci 397 de mandate de consilieri locali, 17 de consilieri judeţeni şi 13 de primari, respectiv 1% din opţiunile electoratului.

În luna mai 1992, PNL-AT formează Alianţa Liberală alături de Partidul Naţional Liberal-Convenţia Democrată (PNL-CD) şi aderă în iunie 1992 la Convenţia Democrată din România (CDR). Pe listele CDR, PNL-AT obţine 1,75% din portofoliile parlamentare ale Convenţiei la alegerile legislative din toamna aceluiaşi an.

În iunie 1992, din PNL-AT se desprinde Noul Partid Liberal (NPL). Formaţiunea îl alege pe Viorel Cataramă drept preşedinte, secondat de Călin Popescu-Tăriceanu, Andrei Chiliman, Radu Boroianu, ş.a. La alegerile din septembrie 1992 NPL obţine doar 0,53% din voturi la Camera Deputaţilor şi 0,58% la Senat.

În februarie 1993, formaţiunea şi-a schimbat numele în Partidul Liberal 1993 (PL '93), integrând o altă fracţiune dizidentă din PNL, constituită în Grupul de Reformă Morală şi Politică din PNL, pentru ca în iulie acelaşi an să fie primiţi în PL '93 membrii Grupului Civic Liberal din Partidul Alianţei Civice (PAC). PL '93 adoptă un program politic neoconservator.
 

Foto: (c) Simion MECHNO / Arhiva istorică AGERPRES

La scrutinul local din 1996, PL '93 a avut 1.221 de mandate de consilieri locali, 53 de consilieri judeţeni şi 61 de primar (3%); tot atunci, PL '93 a mai avut trei consilieri locali aleşi pe o listă comună cu UDMR şi alţi doi pe o listă cu Forumul Democrat al Germanilor din România. La alegerile legislative din toamna aceluiaşi an, PL '93 a participat ca membru al Alianţei Naţionale Liberale (ANL), împreună cu Partidul Alianţei Civice, dar a ratat intrarea în Parlament (1,75%). PL '93 a dispărut ca urmare a fuziunii sale cu Partidul Naţional Liberal - Convenţia Democratică (PNL-CD), care a fost realizată pe 14 iunie 1997, din care a rezultat Partidul Liberal.
 

Foto: (c) Alex TUDOR / Arhiva istorică AGERPRES 

La 7 septembrie 1998, PL fuzionează prin absorbţie cu PNL. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega, editor: Marina Bădulescu, editor online: Gabriela Badea) 

* Explicaţie fotografie din deschidere: Doi dintre liderii PNL-AT, Călin Popescu-Tăriceanu şi Dinu Patriciu (1990)