Ziua internaţională Nelson Mandela este sărbătorită, în fiecare an, la 18 iulie. În urmă cu 102 ani, la această dată, se năştea Nelson Mandela, primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud (1994-1999), un luptător în numele democraţiei, al libertăţii şi drepturilor omului, potrivit www.un.org.

Apelul internaţional pentru această zi este ca oamenii din întreaga lume să o sărbătorească prin acţiuni bazate pe ideea că fiecare persoană are puterea de a schimba lumea în bine. Timp de 67 de ani (din 1942, când şi-a început campania pentru drepturile omului şi până în 1999, când s-a retras de pe scena politică), Nelson Mandela şi-a pus viaţa în slujba umanităţii, ca avocat al drepturilor omului, fiind un om al păcii internaţionale. Oamenii din întreaga lume sunt rugaţi să acorde 67 de minute din timpul lor în această zi pentru realizarea unui serviciu în folosul oamenilor şi comunităţii din care fac parte.

În 2020, esenţa Zilei internaţionale Nelson Mandela - "Take Action, Inspire Change and make every day a Mandela Day" - este mai importantă ca niciodată. Comunităţile din întreaga lume sunt afectate de răspândirea COVID-19, care a lovit fiecare economie, determinând noi provocări sociale şi economice şi agravându-le pe cele vechi. Dar, există speranţă. La o dimensiune nemaivăzută până acum, indivizi şi grupuri din întreaga lume au găsit modalităţi de a-i ajuta pe cei care au nevoie de sprijin. Fiecare cetăţean este invitat să fie activ în comunitatea sa, individual sau ca parte a unuia din milioanele de grupuri care se adună pentru a lansa iniţiativele în legătură cu livrarea coletelor alimentare, realizarea măştilor şi echipamentelor de protecţie, predarea online sau realizarea de donaţii pentru susţinerea acestor eforturi, notează https://www.mandeladay.com/. 18 iulie 2020 va fi ziua în care se vor împărtăşi succesele obţinute şi lecţiile învăţate în timpul luptei cu această pandemie şi efectul acesteia asupra celor mai puţin norocoşi.

În noiembrie 2009, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a instituit ziua de 18 iulie drept Ziua internaţională Nelson Mandela, în semn de recunoaştere a contribuţiei fostului preşedinte sud-african la cultivarea păcii şi a libertăţii. Rezoluţia A/RES/64/13 a recunoscut valorile promovate de Nelson Mandela şi punerea sa în slujba umanităţii, în vederea soluţionării, pe de o parte a conflictelor civile şi, pe de altă parte, de îmbunătăţire a relaţiilor dintre oameni, promovarea şi protejarea drepturilor omului, reconcilierea, egalitatea de gen şi drepturile copiilor şi ale altor grupuri vulnerabile, precum şi în dezvoltarea comunităţilor sărace şi subdezvoltate. Aceasta recunoaşte, de asemenea, contribuţia liderului sud-african la lupta pentru democraţie pe plan internaţional şi promovarea unei culturi a păcii în întreaga lume, se menţionează pe www.un.org.

A fost pentru prima dată când Organizaţia Naţiunilor Unite a desemnat o zi în onoarea unei persoane, potrivit http://www.sahistory.org.za/people/nelson-rolihlahla-mandela.

În decembrie 2015, Adunarea Generală a ONU a hotărât extinderea scopului Zilei internaţionale Nelson Mandela, în vederea susţinerii condiţiilor umane în închisori, a creşterii gradului de conştientizare faţă de cei închişi care sunt o parte continuă a societăţii, precum şi aprecierea muncii personalului din închisori, un serviciu social cu o importanţă aparte. Rezoluţia A/RES/70/175 a Adunării Generale a adoptat normele minime standard revizuite pentru tratamentul deţinuţilor, a aprobat că acestea ar trebui să fie cunoscute drept "Normele Nelson Mandela", în amintirea moştenirii primului preşedinte de culoare al Africii de Sud, care a petrecut 27 de ani în detenţie luptând pentru democraţie şi libertate.

În onoarea sa a fost înfiinţat premiul ONU ''Nelson Rolihlahla Mandela'', la 6 iunie 2014, prin rezoluţia 68/275 a Adunării Generale a ONU. Statutul său a fost aprobat la 2 aprilie 2015 prin rezoluţia 69/269. Premiul se acordă o dată la cinci ani fiind un tribut adus realizărilor şi contribuţiilor remarcabile a două persoane (o femeie şi un bărbat), care nu sunt aleşi din aceeaşi regiune geografică.

Născut la 18 iulie 1918, la Mvezo, Africa de Sud, Nelson Rolihlahla Mandela s-a alăturat Congresului Naţional African în 1944 şi s-a angajat în lupta de rezistenţă împotriva politicilor de apartheid ale Partidului Naţional, de guvernământ, după 1948, indică http://www.nobelprize.org/. A fost arestat de mai multe ori, pentru ca apoi să fie judecat pentru înaltă trădare, iar Congresul Naţional African a fost scos în afara legii.

În 1961, când autorităţile şi-au îndreptat atenţia către votarea noii Constituţii, în care politica de apartheid era oficializată ca politică de stat, Nelson Mandela a adoptat o poziţie extremă, îndemnând populaţia, printr-o serie de discursuri, la grevă generală. În replică, autorităţile au decis mobilizarea armatei şi declararea stării de urgenţă. Un an mai târziu, a fost arestat sub acuzaţia de părăsire ilegală a ţării, participase la Conferinţa Pan-africană pentru Promovarea Drepturilor Omului, şi îndemn la revoltă. Condamnat pe viaţă la 12 iunie 1964, a fost eliberat, după 27 de ani închisoare, la 11 februarie 1990.

A fost preşedinte al Congresului Naţional African (ANC) între 1991-1997. A condus negocierile cu preşedintele ţării F.W. de Klerk pentru abolirea politicii opresive a apartheidului şi organizarea de alegeri universale.

Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, în 1993, alături de fostul preşedinte al Africii de Sud, F.W. de Klerk, Nelson Mandela a primit, de-a lungul timpului, peste 250 de distincţii şi medalii.

La 10 mai 1994, Nelson Mandela a devenit primul preşedinte de culoare al Africii de Sud ales prin vot universal, într-un scrutin larg reprezentativ. Mandatul liderului sud-african s-a axat pe dezmembrarea moştenirii apartheidului, prin combaterea rasismului instituţionalizat şi a inegalităţii şi prin promovarea reconcilierii rasiale. A pus bazele unei comisii pentru cercetarea abuzurilor împotriva drepturilor omului. A introdus politici menite să încurajeze reforma agrară, extinderea serviciilor de sănătate publică şi combaterea sărăciei. În 1996 a ratificat o nouă constituţie a statului sud-african.

S-a retras de pe scena politică în 1999, concentrându-se asupra activităţilor de binefacere pentru combaterea sărăciei şi a HIV/SIDA. A organizat, în 2003, primul concert mondial dintr-o serie dedicată campaniei sale anti-SIDA, denumită 46664, după vechiul număr purtat în închisoare. În 2004, a pus bazele Fundaţiei ''Nelson Mandela'', a Fondului ''Nelson Mandela pentru copilărie'' şi a Fundaţiei ''Mandela Rhodes'' pentru a-şi continua activitatea umanitară. Nelson Mandela a murit la 5 decembrie 2013, la Johannesburg.

În perioada 24 septembrie-2 octombrie 2018, a fost organizat, la sediul ONU, Summitul pentru Pace ''Nelson Mandela'', cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea primului preşedinte de culoare al Africii de Sud, ales în mod democratic. Potrivit Declaraţiei adoptate, perioada 2019-2028 va fi cunoscută ca ''Deceniul Păcii Nelson Mandela'', fiindu-i recunoscută contribuţia sa la lupta pentru democraţie şi promovarea unei culturi a păcii în întreaga lume, potrivit www.un.org. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)

Explicaţie foto din deschidere: Statuia lui Nelson Mandela (1918-2013) situată în faţa Centrului Corecţional Drakenstein (fosta închisoare "Victor Verster") din Cape Town, Africa de Sud.