Ziua mondială a justiţiei penale internaţionale este marcată anual la 17 iulie, pentru a aniversa semnarea în 1998 a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale. Acest document de referinţă pentru justiţia internaţională vizează protejarea faţă de cazurile de genocid, de crime împotriva umanităţii şi de crime de război, conform portalului asp.icc-cpi.int.

Data de 17 iulie a fost stabilită în 2014, ca urmare a declaraţiei adoptate, la Kampala, cu prilejul Conferinţei de revizuire a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale (CPI). De atunci au fost organizate diferite manifestări pentru a marca această zi în state din Europa şi SUA, precum şi la sediile Curţii Penale Internaţionale şi ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Ziua Justiţiei Penale Internaţionale reprezintă o oportunitate pentru confirmarea angajamentului comunităţii internaţionale pentru justiţia penală internaţională ca instrument comun pentru combaterea impunităţii privind crimele cele mai grave care ameninţă securitatea internaţională, precum genocidul, crimele de război, crimele împotriva umanităţii şi crima de agresiune, indică www.mae.ro.

CPI este prima instanţă penală internaţională permanentă, iar în prezent 123 de state la nivel mondial sunt semnatare ale Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, arată www.icc-cpi.int. Dintre acestea, 33 sunt din Africa, 19 reprezintă zona Asia-Pacific, 18 sunt din Europa de Est, 28 din America Latină şi Caraibe, iar 25 sunt din vestul şi nordul Europei şi Australia, potrivit https://asp.icc-cpi.int.

România a făcut demersuri încă din perioada interbelică, prin diplomatul şi juristul român apreciat la nivel internaţional Vespasian Pella, pentru înfiinţarea unei jurisdicţii penale internaţionale cu caracter permanent în slujba păcii şi stabilităţii în lume.

Guvernul României a semnat Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale la 7 iulie 1999. A fost ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind printre primele 60 de state care au făcut acest demers, participând astfel la intrarea în vigoare a documentului. Pe parcursul anului 2013, România a deţinut poziţia de co-facilitator al Planului de acţiune pentru universalitatea şi punerea în aplicare completă a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale. În această calitate, România a organizat, la Bucureşti, la Haga şi la New York, o serie de evenimente menite să promoveze Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale şi activitatea acestei instanţe penale internaţionale, potrivit www.mae.ro.

În 8 decembrie 2014, în cadrul celei de-a XIII-a sesiuni a Adunării Statelor Părţi la Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale (ASP CPI), România a fost aleasă, prin consens, membru în Biroul ASP CPI, pentru un mandat de trei ani.

La 16-17 iulie 2018, s-au desfăşurat, la Haga, evenimente pentru aniversarea a 20 de ani de la adoptarea Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale.

În data de 19 iunie 2020, ambasadorul României la Haga, Brânduşa Predescu, a prezidat ultima reuniune în format HoMs (şefi de misiune ai ţărilor UE) organizată, la Haga, sub auspiciile Preşedinţiei române a Consiliului UE. La eveniment a participat şi invitatul special, Chile Eboe-Osuji, preşedinte al Curţii Penale Internaţionale (CPI), potrivit www.mae.ro. AGERPRES/(Documentare - Liviu-Ioan Tatu, Ruxandra Bratu, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: global.unitednations.entermediadb.net