DOCUMENTAR ÎN IMAGINI: Inundaţiile din iulie 1975 (partea a doua)
Inundaţiile puternice, care s-au produs în ţara noastră la începutul lunii iulie 1975, au afectat şi Capitala, dar şi judeţul Ilfov. În 4 iulie a fost emis Decretul prezidenţial nr. 145 prin care s-a instituit "stare de necesitate" pe întreg teritoriul României, "pentru prevenirea inundaţiilor şi înlăturarea consecinţelor acestora", potrivit site-ului http://legislatie.just.ro/.
Starea de necesitate putea fi instituită, conform Legii nr.14/28 decembrie 1972, "în interesul apărării ţării, a ordinii publice sau a securităţii statului", în unele localităţi sau pe întreg teritoriul ţării, precizează site-ul www.cdep.ro. La articolul 3 al decretului amintit, se prevedea: "Unităţile militare, unităţile Ministerului de Interne, formaţiunile gărzilor patriotice să se considere în stare de alarmă, să acţioneze în conformitate cu ordinele pe care le vor primi şi să participe cu toate capacităţile materiale şi umane de care dispun la asigurarea atât a măsurilor de prevenire şi de apărare a localităţilor împotriva inundaţiilor, cât şi la înlăturarea într-un timp cât mai scurt a urmărilor acestora".
"În vara anului 1975, inundaţiile au lovit din nou România, provocând 49 morţi şi 12 dispăruţi. Au fost inundate 331.000 de hectare şi au fost afectate 33.784 de case. Judeţele Mureş, Buzău, Prahova, Vâlcea, Ilfov şi Argeş au fost cele mai afectate. Timp de două săptămâni, nenorocirea adusă de şuvoaiele apelor a ţinut capul de afiş al presei centrale. În paginile ziarelor, informaţiile despre victime şi pagube materiale au fost cenzurate", scrie site-ul www.academia.edu.
În 6 iulie, ziarul "Scânteia" scria: "Urmărind apele Dâmboviţei în continuă creştere, (...) zeci de mii de locuitori ai Capitalei au construit pe locurile mai joase baraje de apărare. La podurile Hasdeu, Izvor, pe platforma de la Operetă până la magistrala Nord-Sud erau înşiraţi zeci de mii de saci cu nisip şi pământ". În aval de podul Ciurel, apa ameninţa să năvălească spre cartierele de locuinţe, spre căminele studenţeşti de la Regie. "Mii de ostaşi au ridicat, în mai puţin de o oră, un dig înalt de circa trei metri pe o distanţă de aproape un kilometru", scria cotidianul amintit.
Inundaţii în zona Ciurel din Capitală, 4 iulie 1975
Foto: (c) RADU CRISTESCU / Arhiva istorică AGERPRES
Lucrări de diminuare a efectelor inundaţiilor la stăvilarul Ciurel din Capitală, 4 iulie 1975
Foto (c) RADU CRISTESCU / Arhiva istorică AGERPRES
În zona canalului de scurgere Argeş-Ciorogârla, unde exista pericolul de revărsare, s-au luat măsuri de dirijare a surplusului de apă în lacurile din nordul Capitalei. În cartierele Ciurel şi Crângaşi au fost evacuate familiile din casele inundate.
Inundaţii în Bucureşti, 6 iulie 1975
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / Arhiva istorică AGERPRES
Inundaţii în Bucureşti, 6 iulie 1975
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / Arhiva istorică AGERPRES
Inundaţii în Bucureşti, 6 iulie 1975
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / Arhiva istorică AGERPRES
Nu doar cartierele aflate în vecinătatea râului Dâmboviţa au fost afectate, ci şi altele, din diferite zone ale Capitalei. Cantitatea mare de apă, care s-a adunat în urma ploilor care au căzut zile la rând, nu a putut fi preluată de canalizarea Bucureştiului, aşa că a inundat curţi, case, subsoluri de blocuri, unităţi industriale.
Cotidianul "România liberă" din 7 iulie informa că autorităţile din Bucureşti şi sectorul Ilfov au hotărât demararea unui proiect de sistematizare a zonei Ciurel, pentru a preîntâmpina în viitor inundarea unor cartiere din această parte a oraşului. Se propunea construirea unui baraj sau a unei salbe de lacuri şi baraje în aval şi amonte de podul Ciurel, "care, la nevoie, să preia surplusul de ape".
Lucrări de prevenire a inundaţiilor în Bucureşti, 6 iulie 1975
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / Arhiva istorică AGERPRES
Acelaşi ziar scria că de la întreprinderea de poduri din beton Giurgiu a plecat spre Bucureşti o garnitură specială de tren încărcată cu materiale prefabricate necesare pentru stăvilirea apelor.
Inundaţii în Bucureşti, 9 iulie 1975
Foto: (c) CONSTANTIN CIOCAN / Arhiva istorică AGERPRES
La acea vreme, Dâmboviţa arăta cu totul altfel decât arată acum. Atunci era un râu cu maluri de pământ, străjuite de iarbă şi tufişuri, peste care treceau, din loc în loc, poduri. Imaginea de atunci a Dâmboviţei nu era mult diferită de cea descrisă de Constantin Bacalbaşa: "Puţin adâncă, şerpuind într-o albie la nivelul stradei, fără cheiuri, cu poduri de lemn prost întreţinute, alergând în zigzaguri întortocheate" ("Bucureştii de altădată", editura Humanitas, 2014).
Inundaţii în judeţul Ilfov, 6 iulie 1975
Foto: (c) VIRGIL PAVEL / Arhiva istorică AGERPRES
Inundaţii în judeţul Ilfov, 4 iulie 1975
Foto: (c) VIRGIL PAVEL / Arhiva istorică AGERPRES
Inundaţii în judeţul Ilfov, 4 iulie 1975
Foto: (c) VIRGIL PAVEL / Arhiva istorică AGERPRES
Inundaţii în judeţul Ilfov, 4 iulie 1975
Foto: (c) VIRGIL PAVEL / Arhiva istorică AGERPRES
La zece ani de la inundaţiile din 1975, a început construcţia Lacului Morii - pe cursul Dâmboviţei, format în spatele barajului Ciurel, scopul său fiind protecţia oraşului în caz de inundaţii. Lucrările au început în iulie 1985 iar în august 1986, a fost închis stăvilarul Ciurel, potrivit lucrării "Dâmboviţa, magistrala albastră a Capitalei" (autori Dan Constantin, Adrian Găzdaru, Panait I. Panait, apărută la Întreprinderea Poligrafică "Arta Grafică", 1988). AGERPRES/ (Documentare - Marina Bădulescu, redactori Arhiva foto: Elena Bălan, Vlad Ruşeanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Ada Vîlceanu)
* Textul documentarului a fost realizat pe baza articolelor din cotidianele "România liberă" (iulie 1975, autori: Ştefan Zidăriţă, Dumitru tabacu, Virgil lazăr, Ion Medoia, Al. Mihai, Marin Neacşu, I. Becheru, I.Cojocaru, M. Ioniţă, I. Butnaru, Ion Pavelescu, Ioana Pătraşcu, Cornelia Simionescu, Th. Macarov, Eugen Sasu, Anton Uncu, Traian Barbălată, Ion Drăgănoiu, M. Radian, M. Georgescu, C. Ştirbu, Petre Mihai Băcanu, C. Mihai) şi "Scânteia" (iulie 1975, autori: Emilian Rouă, Ştefan Dinică, Ion Stanciu, Ion Teodor, Nicolae Băbălaie, Nicolae Brujan, Nicolae Mocanu, Constantin Soci, Alex. Mureşan, Constantin Simion, Aurel Urzică, Ion Anghel, Dumitru Tîrcob, Sergiu Andon, Lucian Ciubotaru, Mircea Bunea, Virgil Tătaru, Viorel Sălăgean, Emil Marinache, Petre Dragu, Alexandru Brad).
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Săptămâna mondială pentru educație mediatică și informațională (24-31 octombrie) (ONU)
Săptămâna mondială pentru educație mediatică și informațională este marcată anual între 24 și 31 octombrie, fiind o inițiativă a UNESCO și a Alianței Globale pentru Parteneriate în materie de alfabetizare informațională (GAPMIL - Global Alliance for Partnerships on Media and Information Literacy). Tema acestui an este 'We All Play a Part - Media and Inf
24 octombrie - Ziua Națiunilor Unite (ONU)
Ziua Națiunilor Unite, marcată pe 24 octombrie, în fiecare an, aniversează intrarea în vigoare, în anul 1945, a Cartei ONU. Odată cu ratificarea acestui document fondator de către majoritatea semnatarilor săi - inclusiv de către cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate - Organizația Națiunilor Unite a luat ființă în mod oficial. Ziua O
24 octombrie - Ziua mondială a informării pentru dezvoltare (ONU)
Ziua mondială a informării pentru dezvoltare a fost creată pentru a atrage atenția globală asupra provocărilor fundamentale ale dezvoltării și pentru a sublinia nevoia vitală a cooperării internaționale pentru a le rezolva, notează pagina www.mdpi.com, aparținând Multidisciplinary Digital Publishing Institute (MD
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 octombrie
Ortodoxe Sf. Mare Mucenic Areta; Sf. Mc. Marcu, Sotirih și Valentin Greco-catolice Sf. m. Areta și cei împreună cu el Romano-catolice Ss. Anton M. Claret, ep.; Alois Guanella, pr. Sfântul Mare Mucenic Areta este pomenit în cal
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 octombrie
Este a 297-a zi a anului 2026. Au mai rămas 68 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 42 m și apune la 18 h 17 m. Luna răsare la 17 h 09 m și apune la 05 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 19-23 octombrie 2026
Învestirea Guvernului Luca Niculescu după mai mult de cinci luni de guvern fără puteri depline, ședința CSAT privind incidentele recente din apele teritoriale de la Marea Neagră, prezența unei delegații a Comisiei de la Veneția în România, constatarea de către Curtea Constituțională a existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Pa
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti' organizează, în perioada 23 octombrie - 25 octombrie 2026, manifestări dedicate sărbătoririi Sfântului Dumitru, protectorul spiritual al muzeului, prilej de comemorare a profesorului Dimitrie Gusti, mentorul muzeului. Prăznuirea Sfântului Dumitru marchează ultima și cea mai
Proclamarea locală a canonizării Sfântului Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie)
Proclamarea locală a canonizării Sfântului Preot Mucenic Constantin Sârbu va avea loc vineri, 23 octombrie, la Mănăstirea Mihai Vodă din București. Detaliile organizatorice ale proclamării au fost stabilite, la 15 octombrie, în cadrul unei ședințe desfășurate la Mănăstirea Mihai Vodă și la Biserica Sapienței, locul unde Sfântul Constant
Târgul Art Basel Paris, ediția 2026 (23-25 octombrie)
Târgul Art Basel Paris, aflat la cea de-a cincea ediție, se va desfășura în perioada 23-25 octombrie 2026, la Grand Palais sub conducerea lui Karim Crippa, director al Art Basel Paris. Evenimentul va reuni 211 expozanți din 41 de țări în cadrul secțiunilor sale - Galeries, Emergence și Premise, cu aproape 30 de galerii care participă la târg pentru pr
23 octombrie - Ziua Internațională a Leopardului Zăpezilor (ONU)
Ziua Internațională a Leopardului Zăpezilor (International Snow Leopard Day) este sărbătorită la data de 23 octombrie. În anul 2024, Adunarea Generală a ONU a proclamat ziua de 23 octombrie Ziua Internațională a Leopardului Zăpezilor pentru a consolida cooperarea internațională și regională în sprijinul eforturilor de conservare a leopardului de zăpadă, avâ
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 23 octombrie
Ortodoxe Sf. Ap. Iacob, rudenia Domnului, întâiul episcop al Ierusalimului; Sf. Preot Mucenic Constantin Sârbu; Sf. Cuv. Macarie Romanul Greco-catolice Sf. ap. Iacob, rudenia Domnului Romano-catolice Sf. Ioan din Capistrano, pr.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 octombrie
Este a 296-a zi a anului 2026. Au mai rămas 69 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 41 m și apune la 18 h 19 m. Luna răsare la 16 h 49 m și apune la 04 h 18 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu este al 270-lea Patriarh de Constantinopol, fiind întronizat în 1991 ca succesor al Patriarhului Dimitrie I. Anul acesta se împlinesc 35 de ani de la alegerea sa în demnitatea de Patriarh Ecumenic și 65 de ani de slujire clericală. Patriarhul Bartolomeu s-a născut în anul 1940, î
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Svanetia Superioară (Georgia)
Svanetia Superioară (Zemo Svaneti, în georgiană) este o zonă istorică și geografică din nord-vestul Georgiei, în sudul munților Caucazul Mare. Este cunoscută pentru peisajele sale alpine și pentru satele medievale, dominate de turnuri de apărare. Datorită arhitecturii defensive unice și planului urbanistic adaptat mediului montan, vechiul nucleu al așezărilor din
Cea de-a VIII-a ediție a Festivalului 'Dumitru Fărcaș' (22-24 octombrie)
În zilele de 22, 23 și 24 octombrie 2026, este programată cea de-a VIII-a ediție a Festivalului 'Dumitru Fărcaș'. Evenimentul, organizat la Cluj-Napoca de Fundația 'Dumitru Fărcaș', are ca principal scop promovarea celor mai buni tineri soliști instrumentiști de muzică populară și a celor specializați în folclorul românesc. &#