Prelungirea de către Uniunea Europeană (UE) a sancţiunilor împotriva regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad, propunerea de către Comisia Europeană a unui buget consolidat 2021-2027, un sondaj european care arată că UE ar trebui să aibă mai multe competenţe pentru a face faţă crizelor precum pandemia de coronavirus reprezintă o parte dintre evenimentele desfăşurate la nivelul instituţiilor europene în intervalul 25-29 mai 2020.

Comisia Europeană

* Comisia Europeană a aprobat, în intervalul 25-29 mai, mai multe scheme de ajutoare de stat acordate ţărilor membre UE în contextul pandemiei de COVID-19 (prin instrumentul Cadrul temporar de ajutoare de stat): Polonia (2,2 mld. euro), Lituania (1 mld. euro), Finlanda (600 mil. euro + 120 mil. euro), Italia (12 mil. euro), Estonia (4 mil. euro), Letonia (800.000 mii euro), informează https://ec.europa.eu/.

* Comisia a propus, la 27 mai 2020, un buget al UE consolidat, pentru a repara daunele economice şi sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus, pentru a lansa o redresare durabilă şi a proteja şi crea locuri de muncă. La baza propunerii stau două instrumente: instrumentul de urgenţă Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde euro, care va mări temporar capacitatea financiară a bugetului UE prin fonduri obţinute pe pieţele financiare; un cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027 consolidat, pentru a direcţiona rapid investiţiile către nevoile cele mai stringente, a consolida piaţa unică, a spori cooperarea în domenii precum sănătatea şi gestionarea crizelor, scrie https://ec.europa.eu/. Parlamentul şi Consiliul urmează să discute noile propuneri şi vor decide asupra formei finale în urma negocierilor, conform https://www.europarl.europa.eu/.

* Comisia Europeană a propus, la 28 mai, crearea unui nou program dedicat sănătăţii, dotat cu peste 9 miliarde de euro, în cadrul viitorului buget plurianual al UE, cu scopul de a fi mai bine pregătită pentru crizele sanitare, a indicat aceasta, la 28 mai. Sănătatea nu este o competenţă comunitară, ci ţine de responsabilitatea statelor, dar cu acest nou program Bruxellesul speră să "întoarcă foaia" în felul în care UE gestionează sănătatea, a explicat presei comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, potrivit AFP.

Consiliul Uniunii Europene

* La 26 mai 2020, a avut loc Summitul Uniunea Europeană-Japonia, în sistem videoconferinţă, în cadrul căruia s-a decis susţinerea unei strategii de relansare economică ambiţioasă pentru ieşirea din criza provocată de pandemie, la viitorul summit G7, din iunie din SUA, conform https://www.consilium.europa.eu/

* În cadrul videoconferinţei miniştrilor afacerilor europene, din 26 mai 2020, miniştrii şi-au exprimat aşteptările cu privire la ajustările la următorul cadru financiar multianual, pentru a ţine cont de noile realităţi date de criza COVID-19. De asemenea, Comisia a informat miniştrii cu privire la stadiul pregătirii primului raport anual privind statul de drept în UE, planificat pentru septembrie, mai scrie site-ul Consiliului.

* La 29 mai, are loc şi videoconferinţa miniştrilor afacerilor externe ai UE, în cadrul căreia se discută despre relaţiile UE-China, impactul pandemiei de COVID-19 în regiunea Asia-Pacific şi procesul de pace din Afganistan.

Consiliul European

* Consiliul European a anunţat, la 28 mai, că Uniunea Europeană a prelungit sancţiunile împotriva regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad pentru încă un an, considerând că opresiunea violentă a societăţii civile continuă în această ţară. Sancţiunile generale includ îngheţarea activelor, restricţii comerciale şi interdicţii de intrare în ţările UE. Sancţiunile economice includ o interdicţie de import a petrolului din Siria, informează dpa.

Parlamentul European

* Eurodeputaţii din Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne din PE au adoptat, la 25 mai, un raport prin care atrag atenţia asupra atacurilor la adresa statului de drept, democraţiei şi drepturilor fundamentale în Polonia. Comisia Europeană a propus Consiliului, în decembrie 2017, activarea Articolului 7 din Tratatul UE, considerând că mai multe acţiuni ale autorităţilor din Polonia aduc atingere statului de drept, notează http://data.consilium.europa.eu/doc. Parlamentul este în acord cu Comisia în privinţa pericolului la adresa statului de drept în Polonia, dar până acum Consiliul nu a făcut un pas formal în această privinţă. Comisia pentru Libertăţi Civile din PE va vota raportul în iulie, iar votul în plenul PE este programat pentru septembrie 2020, scrie site-ul europarl.europa.eu/.

* Membrii Comisiei pentru afaceri constituţionale din PE au susţinut, la 26 mai 2020, faptul că o declaraţie comună a Parlamentului European (PE), a Consiliului şi a Comisiei Europene referitoare la Conferinţa privind viitorul Europei trebuie să fie încheiată până la finalul verii, astfel încât această iniţiativă să fie lansată în septembrie. Conferinţa privind viitorul Europei urma să fie lansată de Comisia Europeană în mai 2020, dar procesul a fost amânat din cauza pandemiei de COVID-19, potrivit site-ului Parlamentului European.

* Comisia pentru bugete din PE a adoptat, la 28 mai, o rezoluţie care prevede că priorităţile bugetare pentru 2021 ar trebui să fie diminuarea efectelor focarului COVID-19 şi sprijinirea redresării, bazându-se pe acordul ecologic şi transformarea digitală, scrie site-ul europarl.europa.eu/. Rezoluţia va fi supusă votului în plenul PE, în sesiunea plenară din 17-19 iunie 2020.

Schengen

* La 26 mai 2020, Spania le-a cerut celorlalte ţări din UE să introducă reguli comune pentru deschiderea frontierelor şi restabilirea liberei circulaţii în spaţiul Schengen, în contextul ridicării treptate a restricţiilor naţionale impuse pentru încetinirea răspândirii noului coronavirus, conform Reuters. Ministrul spaniol de externe, Arancha Gonzalez, a precizat că, deşi statele membre ale UE şi-au fixat date diferite pentru redeschiderea frontierelor, trebuie să existe principii şi norme comune în spaţiul Schengen pentru a deschide frontierele interne şi a stabili reguli pentru frontierele externe.

La rândul său, ministrul italian de externe, Luigi Di Maio, a susţinut, la 25 mai, o reluare coordonată a deplasărilor pe teritoriul UE, începând cu 15 iunie, care ar putea deveni "Ziua Z" pentru turismul european, a informat AFP.

Tot la 26 mai, preşedintele Adunării Naţionale franceze, Richard Ferrand, şi omologul său german, Wolfgang Schaeuble, preşedintele Bundestag-ului, au făcut un apel pentru o redeschidere a frontierelor cât mai repede posibil.

Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor

Un raport al Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), publicat la 26 mai 2020, arată că închiderea frontierelor contribuie în mică măsură la prevenirea răspândirii noului coronavirus, a transmis Reuters, la 27 mai. De asemenea, măsuri precum testarea călătorilor înainte de plecare sau verificarea temperaturii la sosire sunt şi ele în mare măsură ineficiente, chiar dacă ECDC confirmă că răspândirea virusului este facilitată de călătorii, se mai arată în raport. ECDC mai afirmă că închiderile de frontiere au avut efecte negative asupra economiei şi au fost eficiente doar în a întârzia pandemia la începuturile acesteia şi în regiuni izolate, conform https://www.ecdc.europa.eu/.

Sondaje europene

* UE ar trebui să aibă mai multe competenţe pentru a face faţă crizelor precum pandemia de coronavirus, potrivit cetăţenilor europeni intervievaţi pentru un studiu comandat de Parlamentul European. Aproape şapte din zece respondenţi (69%) au afirmat, la sfârşitul lunii aprilie, că doresc un rol mai important al UE în abordarea unor astfel de crize. Mai puţin de un sfert dintre respondenţi (22%) nu au fost, însă, de acord cu această afirmaţie, cel mai ridicat nivel de susţinere a acestui aspect regăsindu-se în Portugalia şi Irlanda, iar cel mai mic în Cehia şi Suedia.

În acelaşi timp, aproximativ jumătate (52%) dintre cei care cunosc iniţiativele UE în această criză au declarat că nu sunt mulţumiţi de măsurile luate până în prezent. O majoritate clară a respondenţilor (58%) au afirmat în sondaj că au întâmpinat dificultăţi financiare în viaţa lor personală încă de la începutul pandemiei. Problemele financiare includ pierderea de venituri (30%), şomajul sau şomajul parţial (23%), utilizarea economiilor personale mai devreme decât se planificase (21%), dificultăţile de plată a chiriei, a facturilor sau a împrumuturilor bancare (14%), precum şi dificultăţile în ceea ce priveşte procurarea unor mese corespunzătoare şi de calitate (9%). Unul din zece respondenţi a declarat că a trebuit să solicite ajutor financiar din partea familiei sau a prietenilor, în timp ce 3% dintre respondenţi au intrat în faliment.

Sondajul european a fost efectuat online, de către Kantar, între 23 aprilie şi 1 mai 2020, pe un eşantion de 21.804 de respondenţi din 21 de state membre ale UE, nefiind incluse Lituania, Estonia, Letonia, Cipru, Malta şi Luxemburg, relatează site-ul https://www.europarl.europa.eu. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Adrian Dădârlat)