Atingerea pragului de 1.240 de decese cauzate de noul coronavirus, anunţarea unor noi măsuri de relaxare începând cu 1 iunie, şedinţa CSAT, adoptarea moţiunilor simple împotriva ministrului de Interne, respectiv ministrului Educaţiei sunt câteva dintre principalele evenimente interne din intervalul 25-29 mai 2020.

CORONAVIRUS

* 29 mai - Până în prezent, 1.240 de persoane diagnosticate cu COVID-19 în România au decedat, a anunţat Grupul de Comunicare Strategică. Numărul total de îmbolnăviri de pe teritoriul ţării noastre cauzate de noul coronavirus a ajuns la 18.982. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 12.829 au fost declarate vindecate şi externate. La terapie intensivă sunt internaţi 182 de pacienţi. Un număr de 3.371 de persoane sunt în carantină instituţionalizată pe teritoriul României, iar alte 95.176 în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 421.451 de teste pentru infecţia cu SARS-CoV-2. În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 3.074 cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19. De la începutul epidemiei de COVID-19 şi până la acest moment, 106 de cetăţeni români aflaţi în străinătate au decedat.

* 28 mai - Preşedintele Klaus Iohannis a avut, la Palatul Cotroceni, o şedinţă privind măsurile de gestionare a epidemiei COVID-19, la care au participat, printre alţii, premierul Ludovic Orban şi mai mulţi membri ai cabinetului său. La finalul discuţiilor, preşedintele a anunţat, printre altele, o serie de măsuri de relaxare începând cu data de 1 iunie, precum redeschiderea teraselor, reluarea transportului internaţional şi a deplasărilor în afara localităţii fără declaraţie, posibilitatea organizării de spectacole şi de competiţii sportive în aer liber, solicitând atenţie, în continuare, din partea populaţiei. "Examenele naţionale vor avea loc fizic, aşa cum au fost planificate şi anunţate de câteva săptămâni. Evaluarea Naţională se va desfăşura începând cu 15 iunie, aşa cum a fost planificată, după care vor avea loc examenele de Bacalaureat", a anunţat Iohannis. În aceeaşi zi, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a adoptat Hotărârea nr. 26 prin care se prevăd măsurile de relaxare aplicabile începând cu data de 1 iunie. La rândul său, Guvernul a aprobat modificarea Anexei 3 a Hotărârii de Guvern nr. 394/2020 privind starea de alertă, pentru a permite, începând cu 1 iunie, relaxarea în mai multe domenii de activitate, conform măsurilor adoptate prin Hotărârea CNSU.


APĂRARE

* 27 mai - A avut loc şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis, în sistem de videoconferinţă specială. Punctul principal al ordinii de zi a fost analiza noii Strategii de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024. Proiectul are la bază "conceptul unei Românii normale", al unei ţări care, "prin instituţii democratice puternice, îşi protejează şi îşi apără toţi cetăţenii", a declarat şeful statului la finalul şedinţei. Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi Uniunea Europeană - a subliniat şeful statului - sunt "reafirmaţi ca piloni ai politicii noastre externe şi de securitate". Totodată, Strategia Naţională de Securitate pentru următorii patru ani "implică o nouă abordare" şi propune un management al problematicii de securitate naţională cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor. În continuare, Iohannis a arătat că au fost aprobate forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2021. Astfel, "Armata României va participa cu un efectiv de 1.940 de militari şi civili la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu 436 mai puţini decât în acest an, iar Ministerul Afacerilor Interne va participa cu 841 militari şi poliţişti, cu 181 mai puţini decât în 2020".

POLITIC

* 26 mai - Senatul a adoptat, în şedinţa de plen, moţiunea simplă "Democraţia românească în derivă. Cu vela ruptă, în timp de pandemie", depusă de social-democraţi împotriva ministrului de Interne, Marcel Vela. În favoarea moţiunii au votat 65 de senatori, 25 au fost împotrivă şi au fost înregistrate 5 abţineri. Iniţiatorii moţiunii au solicitat demisia ministrului de Interne, motivând că prin ordonanţele militare emise a fost luat "un lung şir de decizii contradictorii" şi au fost impuse o serie de interdicţii pe care, ulterior, acesta le-a anulat. La dezbateri, ministrul Marcel Vela a replicat că toate măsurile din perioada pandemiei cu noul coronavirus, deşi restrictive, au fost corecte şi au fost luate pentru a proteja sănătatea populaţiei.

* 27 mai - Camera Deputaţilor a adoptat moţiunea simplă împotriva ministrului Educaţiei, Monica Anisie. S-au înregistrat 172 voturi 'pentru', 90 'împotrivă' şi 47 abţineri. Moţiunea intitulată "Pas cu pas am ajuns în colaps educaţional - PNL a creat România NeEducată" a fost semnată de deputaţi de la Pro România şi de la PSD. Conform documentului, Pro România şi PSD au solicitat demisia ministrului Anisie, acuzând "lipsă de viziune şi de strategie, care a făcut ca preşcolari, elevi, studenţi, părinţi, bunici şi personal din învăţământ să trăiască luni de zile în panică şi nesiguranţă". La rândul său, Monica Anisie a catalogat moţiunea ca fiind desprinsă "dintr-o comedie" şi le-a reproşat miniştrilor social-democraţi care au fost la Educaţie că nu au pregătit învăţământul online.

AFACERI EXTERNE

* 26 mai - Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, s-a întâlnit cu ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior al Ungariei, Peter Szijjarto. La conferinţa de presă comună, şeful diplomaţiei române a subliniat că este necesar ca în relaţia româno-ungară să fie readus "climatul de încredere şi respect reciproc", lansând un apel la "reţinere şi discernământ", afirmaţie făcută în contextul ultimelor declaraţii de la Budapesta şi Bucureşti. Aurescu a arătat că programul de dezvoltare economică a Ardealului nu are acordul părţii române şi că acesta trebuie să respecte legislaţia europeană şi românească, dar şi să fie nediscriminatoriu. La rândul său, Peter Szijjarto a afirmat că Ungaria nu doreşte să participe la discuţii privind politica internă a României şi că la întâlnirea cu Bogdan Aurescu a fost abordat şi subiectul unor date istorice, cu referire la Trianon, apreciind însă că acestea nu trebuie să influenţeze relaţiile bilaterale. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Adrian Dădârlat)

* Materialul a fost realizat pe baza ştirilor AGERPRES