DOCUMENTAR: 545 de ani de la prima menţiune documentară a Craiovei
Prima menţiune documentară a Craiovei datează de la 1 iunie 1475.
Pe teritoriul actualului municipiu Craiova este atestată locuirea neîntreruptă încă din neolitic, după cum indică lucrarea "Enciclopedia geografică a României", autor Dan Ghinea (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002). Au fost identificate astfel, în perimetrul actualului oraş, vestigii neolitice (între care se remarcă ceramica pictată policrom), precum şi urmele unei aşezări datând din perioada de trecere de la neolitic la epoca bronzului aparţinând culturii Coţofeni (2.500-1.800 î.Hr.).
În acelaşi areal au fost descoperite urmele unei importante aşezări geto-dacice datând din secolul al IV-lea î.Hr. numită Pelendava. La marginea oraşului, pe terasa Jiului, au fost descoperite urmele unei aşezări civile romane şi ale unui castru roman din secolele II-III, plasate pe drumul roman ce venea de la Drobeta la Romula.
Originea numelui actual al oraşului este subiectul multor controverse şi pluteşte în legendă, se arată pe site-ul https://www.primariacraiova.ro. Singurul lucru care se poate spune cu certitudine este că numele vine de la slavonescul "kralj" (rege, crai), mai indică acelaşi site.
La sfârşitul secolului al XV-lea, Craiova era un târg, întins pe moşia puternicilor boieri Craioveşti, moşie de la care provine şi numele oraşului, potrivit https://www.primariacraiova.ro.
Prima menţiune documentară a localităţii Craiova datează de la 1 iunie 1475. După prima jumătate a secolului al XVI-lea, Craiova este numită frecvent oraş.
Apărută în ultimele decenii ale secolului al XV-lea, Marea Bănie de Craiova a devenit într-un timp relativ scurt cea de-a doua instituţie politică importantă din Ţara Românească, după domnie. În 1492, Vlad Călugărul, domn al Ţării Româneşti, a stabilit la Craiova reşedinţa Banilor Olteniei, unde aceasta s-a menţinut până în 1761, când a fost mutată la Bucureşti (şi desfiinţată apoi în 1831), potrivit lucrării "Enciclopedia geografică a României".
În timpul lui Mihai Viteazul (1593-1601), Craiova a cunoscut o puternică înflorire, izvoare contemporane prezentând oraşul ca un important centru politic şi militar. În Evul Mediu, Craiova a fost un centru cu un important rol militar şi strategic, fiind un loc de grupare sau regrupare a forţelor militare şi centru de declanşare a acţiunilor antiotomane, indică site-ul https://www.primariacraiova.ro.
Oraşul a avut de suferit în urma războaielor ruso-turce din 1768-1774 şi 1806-1812, de pe urma jafurilor turceşti, apoi şi de pe urma ciumei şi a incendiului din 1795 care au decimat populaţia.
În secolele XVIII-XIX, Craiova a fost un important centru cultural, prin înfiinţarea unei şcoli în limba română, în 1755, a unei şcoli în limba greacă, în 1826, precum şi a unei tipografii, în 1837. Şcoala Centrală din Craiova, al doilea colegiu al ţării după cel de la Sf. Sava, a fost înfiinţată în 1826. Trăsătura caracteristică a oraşului în primele două decenii ale secolului al XIX-lea a fost dată de înflorirea economică, urbanist-edilitară, de dezvoltarea meşteşugurilor, a comerţului, a serviciilor publice. Craiova s-a menţinut şi în această perioadă ca important centru comercial al Olteniei.
Locuitorii oraşului au participat la Revoluţia de la 1848, un rol de seamă avându-l corpul profesoral de la Şcoala Centrală din Craiova, în frunte cu Ioan Maiorescu.
În primăvara anului 1857 s-a constituit, la Craiova, Comitetul Unionist. Tot aici a luat fiinţă un puternic centru de presă unionist, fiind scoasă prestigioasa tribună "Vocea Oltului". La 9 octombrie 1857, Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti a votat în unanimitate programul naţional pentru Unirea Principatelor. A doua zi, seara, la Craiova, aproximativ 5.000 de oameni au participat la o manifestare de mare sărbătoare, pe care pictorul Theodor Aman avea să o imortalizeze în celebrul său tablou "Hora Unirii la Craiova", pictat în acelaşi an.
Prin poziţia sa, Craiova a fost un centru important unde s-au luat măsurile necesare desfăşurării operaţiunilor militare din timpul Războiului de Independenţă (1877-1878).
Foto: (c) NICOLAE BADEA / AGERPRES FOTO
Explicaţie foto: Parcul 'Nicolae Romanescu' din Craiova. (27 febr. 2019)
După izbucnirea Primului Război Mondial, pentru România au urmat doi ani de neutralitate (1914-1916), perioadă în care Craiova a devenit un puternic centru militar, aici fiind cartierul general al Armatei I. După intrarea României în război, în august 1916, Craiova a fost ocupată de trupele germane şi austro-ungare la 20 noiembrie 1916.
La 7 septembrie 1940, la Craiova, s-a semnat Tratatul româno-bulgar prin care partea de sud a Dobrogei (Cadrilaterul - judeţele Durostor şi Caliacra) a intrat în componenţa Bulgariei.
Începând cu anii '60 oraşul devine un puternic centru industrial, aici dezvoltându-se industria constructoare de maşini şi utilaje, de avioane, industria chimică, alimentară, uşoară, a materialelor de construcţii, industria electrotehnică, industria extractivă, industria energetică. (https://www.primariacraiova.ro.)
Oraşul Craiova a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968, se arată în "Enciclopedia geografică a României". Municipiul Craiova este, în prezent, reşedinţa judeţului Dolj.
Foto: (c) ALEX MICSIK/ AGERPRES FOTO
Explicaţie foto: Teatrul National 'Marin Sorescu' din Craiova. (28 apr. 2010)
În municipiul Craiova se află numeroase biserici şi clădiri cu valoare istorică şi arhitecturală: Mănăstirea Bucovăţ, cu biserica cu hramul "Sfântul Nicolae", construită între 1506-1512 şi refăcută în 1571-1572; Biserica Domnească, cu hramul "Sfântul Dumitru", ctitorie din 1651-1652 a lui Matei Basarab; biserica "Sfântul Ilie", construită în 1720 şi refăcută în 1893, care păstrează picturi murale executate de Gheorghe Tăttărescu; biserica având dublu hram "Sfântul Gheorghe şi Cuvioasa Parascheva" (1730); biserica "Sfânta Mina" (1731); biserica fostei mănăstiri "Obedeanu", cu hramul "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", construită între 1748-1753; bisericile cu hramurile "Sfântul Gheorghe" - Vechi (1730-1775), "Sfântul Gheorghe" - Nou (1754-1755), "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" (secolul al XVI-lea); Casa Băniei, construită din iniţiativa lui Constantin Brâncoveanu în 1699, având un elegant foişor pe coloane de piatră; Casa "Glogoveanu" (1802); Casa "Jianu" (secolul al XVIII-lea); clădirea fostului Palat de Justiţie, construită între 1880-1890 după planurile arhitectului Ion Socolescu, azi sediul Universităţii din Craiova; clădirea Palatului Administrativ, construită între 1912-1913 după planurile arhitectului Petre Antonescu; Palatul "Jean Mihail", construit între 1898-1907 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, în prezent Muzeul de Artă Craiova etc.
Un loc aparte îl ocupă Parcul "Nicolae Romanescu" din Craiova, unul dintre cele mai frumoase parcuri din ţară, amenajat între anii 1900-1903, în timpul primarului Craiovei, Nicolae Romanescu, după planurile arhitectului francez E. Redont, potrivit https://www.primariacraiova.ro.
Dintre instituţiile de cultură din Craiova amintim: Teatrul Naţional "Marin Sorescu", Opera Română Craiova, Filarmonica "Oltenia", Muzeul de Artă, Muzeul Olteniei ş.a. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Irina Andreea Cristea)
Explicaţie foto din deschidere: Sediul Primăriei municipiului Craiova. (28 apr. 2010)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Psihologul Florian Ștefănescu-Goangă
Florian Ștefănescu-Goangă a fost un psiholog de prestigiu, membru corespondent al Academiei Române, politician și rector al Universității din Cluj, fiind considerat fondatorul școlii clujene de psihologie experimentală. Discipol al lui Wilhelm Wundt la Leipzig, el a jucat un rol crucial în modernizarea sistemului academic și de cercetare din România î
5 aprilie - Ziua Automobilistului
Ziua Automobilistului este marcată în fiecare an la 5 aprilie, dată la care, în 1904, a fost înființat Automobil Clubul Român, de către un grup de automobiliști amatori, constituiți în Adunarea Generală, desfășurată în salonul de onoare al Hotelului Bulevard din București. Prima asociație a automobiliștilor din țara noastră,
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea actorului Gregory Peck (5 aprilie)
Înalt și izbitor de chipeș, cu o prezență impunătoare și o voce profundă și rezonantă, Gregory Peck a fost unul dintre cei mai respectați actori ai cinematografiei. Gregory Peck a apărut în peste 60 de filme de-a lungul unei cariere care s-a întins din anii 1940 până la începutul anilor 2000. Demnitatea, umanitatea și integritatea
5 aprilie - Ziua internațională a conștiinței (ONU)
Ziua internațională a conștiinței - International Day of Conscience (ONU), marcată la 5 aprilie, urmărește promovarea unei culturi a păcii prin dragoste și conștiință, menționează www.un.org. Adunarea Generală a ONU a declarat această zi cu scopul de a crea condiții de stabilitate și bunăstare, de relații pașnice și prietenoase bazate pe respectarea drepturilor omului și a l
SĂRBĂTORI: Săptămâna Pătimirilor Domnului - Săptămâna Mare
Din Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului începe Săptămâna Mare a Sfintelor și Mântuitoarelor Patimi ale lui Hristos, în acest an în ziua de 5 aprilie. Săptămâna Patimilor se mai numește și Săptămâna Mare, pentru că în aceste zile s-au săvârșit niște lucruri cât se poate de mari: patimile și
SĂRBĂTORI: Intrarea Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor) (5 aprilie)
'A doua zi, mulțime multă, care venise la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, au luat ramuri de finic și au ieșit întru întâmpinarea Lui și strigau: Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!' (Ev.: Ioan 12, 12-13) Intrarea Domnului în Ierusalim este sărbă
SĂRBĂTORI: Biserica Romano-Catolică sărbătorește Învierea Domnului (5 aprilie)
Duminică, 5 aprilie, este sărbătorită de Biserica Romano-Catolică Învierea Domnului. În perioada 2-4 aprilie Biserica Romano-Catolică a celebrat cele trei zile sfinte care preced marea sărbătoare a Învierii Domnului (Sfintele Paști). Triduumul pascal a început cu Liturghia Cinei Domnului în Joia Mare. Papa Leon al X
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 aprilie
Ortodoxe Intrarea Domnului în Ierusalim Duminica a 6-a din Post Greco-catolice Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile). Sf. m. Claudiu, Diodor, Victor, Victorin, Papia, Nichifor și Serapion Romano-catolice Învierea Domnului (Paștele)
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 aprilie
Este a 95-a zi a anului 2026. Au mai rămas 270 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 50 m și apune la 19 h 48 m. Luna răsare la 23 h 48 m și apune la 07 h 51 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
4 aprilie - Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal (ONU)
La 4 aprilie este marcată Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal. Ziua a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite la 8 decembrie 2005, în urma adoptării Rezoluției 60/97, potrivit www.un.org. În acest an, ziua este marcată î
4 aprilie - Ziua Academiei Române
Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an, la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de prezidiul instituției, cu prilejul ''Zilei Porților Deschise''. Instituția, înființată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', și-a început a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Iosif Imnograful, Gheorghe din Maleon și Zosima Greco-catolice Sâmbăta lui Lazăr. Sf. cuv. Teodul și Agatopod; Sf. cuv. Gheorghe din Maleon și Iosif Imnograful Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Isidor, ep. înv.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 aprilie
Este a 94-a zi a anului 2026. Au mai rămas 271 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 52 m și apune la 19 h 47 m. Luna răsare la 22 h 42 m și apune la 07 h 26 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Fostul internațional de fotbal Cesare Maldini
Fostul mare internațional Cesare Maldini s-a născut la 5 februarie 1932, în Trieste (Italia), potrivit https://www.acmilan.com. Încă de la o vârstă fragedă, pe străzile și terenurile din cartierul Servola ale orașului natal, și-a manifestat pasiunea pentru fotbal, jucând ore &icir
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Târgul de Florii de la Muzeul Național al Țăranului Român debutează vineri, 3 aprilie. Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn și ceramică, țesături, jucării, podoabe și multe alte creații vor fi expuse în cadrul Târgului organizat în curtea Muzeului de la Șosea, conform unui comunicat al Muzeului. Dumin