Ortodoxe
Sf. Cuv. Simeon cel din Muntele Minunat
Duminica a 6-a după Paşti

Greco-catolice
Duminica 6 după Paşti. Sf. cuv. Simeon din Muntele Minunat

Romano-catolice
Duminica a 7-a a Paştelui
Ss. Fc. Maria, Ajutorul Creştinilor; Donaţian şi Rogaţian, m.


Sfântul Cuvios Simeon cel din Muntele Minunat este pomenit în calendarul creştin ortodox la 24 mai.

A trăit în timpul împăratului Iustinian I (527- 565), fiind originar din Antiohia.

Părinţii săi după multă rugăciune au avut acest fiu, pe care mama sa a făgăduit să-l închine lui Dumnezeu, aşa cum odinioară Ana l-a adus pe Samuel la templu să slujească Domnului.

În mănăstire, Sfântul Simeon a intrat la vârsta de şase ani şi s-a supus treptat unei asceze foarte aspre, dobândind daruri deosebite, care l-au făcut cunoscut şi mulţi oameni veneau la el.

"Pruncul", aşa cum îl numeau egumenul şi monahii, prin har şi prin vedenii înţelegea lucruri mai presus de fire. Sfântul Simeon L-a rugat pe Mântuitorul Hristos să îl ajute să nu mai mănânce deloc, iar postul pe care îl ţinea de când s-a născut să fie desăvârşit. Şi de atunci n-a mai gustat deloc hrană pământească până la sfârşitul său.

A mărturisit însă ucenicilor săi, în ultimele clipe ale vieţii sale, că lipsa hranei nu o simţea, nefiindu-i niciodată foame, pentru că după Sfânta Liturghie, un bărbat îmbrăcat în haine preoţeşti venea cu un vas: "Din acel vas scotea mâncare cu un cleşte şi îmi dădea de trei ori, însă nu ştiu ce mâncare era; numai atât ştiu, că era dulce la gust, albă şi negrăită la vedere. Din acel ceas până în ziua de astăzi a venit acel bărbat minunat în toate duminicile, după dumnezeiasca Liturghie şi îmi dădea acea dumnezeiască împărtăşire; astfel că îmi potolea foamea până în Duminica cealaltă şi nicidecum nu flămânzeam" (Vieţile Sfinţilor).

Şi-a sfârşit viaţa în pace la vârsta de şaptezeci şi cinci de ani. (sursă: vol. "Vieţile Sfinţilor") AGERPRES/ (Documentare - Mariana Zbora-Ciurel; editor: Ruxandra Bratu)