O PERSONALITATE PE ZI: Eftimie Murgu, conducător al Revoluţiei române de la 1848 din Banat

Bănăţeanul Eftimie Murgu s-a născut la 28 decembrie 1805, la Rudăria (astăzi localitatea Eftimie Murgu), judeţul Caraş-Severin, părinţii săi fiind Samu (Simion) Murgu, ofiţer în armata imperială, şi Cumbria Murgu (născută Pungilă). În 1815, tatăl său a fost transferat în Regimentul de graniţă de la Caransebeş, familia mutându-se aici, potrivit http://www.orizonturiculturale.ro.
A urmat cursurile primare în comuna natală şi pe cele gimnaziale la Caransebeş. Cursurile liceale le-a absolvit la Seghedin. Şi-a continuat studiile la Universitatea din Pesta, absolvind în 1830, cu rezultate excepţionale, Facultatea de Drept. În anul 1834 a obţinut titlul de doctor în drept al Universităţii din Pesta.
În 1834, Murgu a trecut în Moldova, la Iaşi, unde a inaugurat cursul de filosofie în limba română la Academia Mihăileană, activând aproape doi ani, de la 30 noiembrie 1834 până la 22 mai 1836. În urma unor neînţelegeri, Eftimie Murgu a plecat la Bucureşti, unde a fost profesor de logică şi drept roman la Colegiul "Sfântul Sava" (1837). Între elevii săi, s-au remarcat Nicolae Bălcescu şi Constantin A. Rosseti.
În 1840 a fost implicat alături de Nicole Bălcescu în procesul intentat lui Dimitrie Filipescu pentru constituirea, în luna mai a aceluiaşi an, a unei societăţi secrete. Fiind cetăţean străin, Eftimie Murgu a fost expulzat atunci din ţară şi arestat apoi la frontieră de poliţia austriacă. La Pesta, sub influenţa lui Eftimie Murgu au fost redactate mai multe documente.
În toamna anului 1844 şi iarna anului 1845 a avut loc în Banat o puternică mişcare politică şi naţională, sub conducerea lui Eftimie Murgu, care milita pentru despărţirea Banatului de Ungaria şi unirea lui cu Transilvania, Ţara Românească şi Moldova, după cum se arată în volumul ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). În urma acestei acţiuni, a fost închis la Pesta. A fost eliberat din închisoare la 27 martie/8 aprilie 1848.
În aceeaşi perioadă cu Adunarea de la Blaj (3-5 mai 1848) au avut loc adunări ale românilor din Banat, sub conducerea lui Eftimie Murgu. Acesta fusese împiedicat să participe la Adunarea de la Blaj, deşi fusese invitat aici în calitate de preşedinte al Adunării. Românii bănăţeni au hotărât organizarea unei reuniuni consultative, precum cea de la Blaj, la mijlocul lunii iunie, la Lugoj, potrivit lucrării "Revoluţia română de la 1848. Solidaritate şi unitate naţională" (Bucureşti, 1987).
Adunarea populară a românilor din Banat a avut loc la 15/27 iunie 1848, la Lugoj, la care au fost prezenţi şi revoluţionarii moldoveni Manolache Costache Epureanu, Lascăr Rosetti şi Alecu Russo. Adunarea l-a ales ca preşedinte al adunării pe Eftimie Murgu, iar ca secretar pe Aloisiu Vlad. A fost adoptat Programul denumit "Petiţia neamului românesc din Ungaria şi Banat" care prevedea: înfiinţarea unei armate române prin înarmarea imediată a poporului, numirea lui Eftimie Murgu drept conducător al acesteia, introducerea limbii române în administraţie, recunoaşterea naţionalităţii române ş.a. Totodată, la propunerea lui Eftimie Murgu, Adunarea populară de la 15/27 iunie 1848, a hotărât înfiinţarea Mitropoliei Ortodoxe Române a Banatului, notează "Istoria României în date" (Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2003) şi http://www.orizonturiculturale.ro/.
În calitate de deputat al circumscripţiei Lugoj, în noul parlament de la Pesta, Eftimie Murgu a susţinut recunoaşterea dezideratelor adunării populare de la Lugoj, unirea românilor din cele trei principate şi unirea forţelor revoluţionare împotriva armatelor habsburgice, ţariste şi otomane. Preconizând înfiinţarea armatei populare române, revoluţionarul bănăţean a promis ajutor atât moldovenilor, cât şi muntenilor în cazul unei intervenţii străine. Lajos Kossuth, conducătorul revoluţionarilor maghiari, a desfiinţat armata populară română, zădărnicind planurile lui Murgu.
În timpul revoluţiei, Murgu a menţinut permanent legăturile cu revoluţionarii Al. G. Golescu, Ion Maiorescu, Dumitru Brăteanu din Principatele Române. În vara anului 1849, în timpul tratativelor duse de Nicolae Bălcescu cu guvernul revoluţionar maghiar, Eftimie Murgu a contribuit la pacificarea forţelor româno-maghiare. După ce a fost votată legea naţionalităţilor de către Dieta din Seghedin, Eftimie Murgu a dus ştirea lui Avram Iancu, însă a fost prea târziu, revoluţia fusese înfrântă.
Eftimie Murgu a fost arestat la 1 septembrie 1849 şi condamnat la moarte, dar pedeapsa i-a fost comutată în închisoare pe patru ani şi confiscarea bunurilor. A fost închis la închisoarea din Arad, apoi la cea din Budapesta unde a fost judecat. A fost dus, apoi, la închisoarea Iosefstadt din Boemia. Anii grei de detenţie i-au afectat sănătatea. În toamna lui 1853, Eftimie Murgu a fost eliberat, după care s-a retras din viaţa politică. Totuşi, în 1861 a fost ales din nou deputat în Parlament din partea Circumscripţiei electorale Stamora-Moraviţa. În 1865, Eftimie Murgu a scris ultima lucrare - "Despre Memorandumul Congresului Sârbesc".
La 12 mai 1870, Eftimie Murgu s-a stins din viaţă la Budapesta. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, Irina Andreea Cristea; editor: Liviu-Ioan Tatu, editor online: Gabriela Badea)
* Explicaţie fotografie din deschidere: Monumentul Gloria de pe Câmpia Libertăţii din Blaj; bustul lui Eftimie Murgu, conducător al Revoluţiei române de la 1848 din Banat (1805-1870)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
29 aprilie - Ziua internațională a dansului
La 29 aprilie este celebrată, anual, Ziua internațională a dansului, din inițiativa Comitetului de Dans al Institutului Internațional de Teatru (ITI) din cadrul UNESCO. A fost instituită în 1982 pentru a aniversa dansul și pe fondatorul baletului modern, Jean-Georges Noverre, născut la 29 aprilie 1727. Potrivit tradiției, în fiecare an, o personali
BISERICA CATOLICÃ: Perioada Scaunului vacant și alegerea noului papă
La demisia sau moartea Papei înainte de alegerea unui succesor, Scaunul Petrin al Romei devine vacant ('sede vacante'). Legile canonice care guvernează această perioadă de interreg - interimat - sunt precizate în Constituția Apostolică Universi Dominici gregis, modificată ulterior prin Motu Proprio Normas nonnullas. (sursa:
29 aprilie - Ziua veteranilor de război
Ziua veteranilor de război este marcată anual, la 29 aprilie, în semn de recunoaștere a meritelor acestora pentru apărarea independenței, suveranității, integrității teritoriale și a intereselor României. Această zi a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007. Data aleasă este cea
Prezidențiale2025/ Alegerile prezidențiale după anul 1989 (1990-2024)
După Revoluția din decembrie 1989, în țara noastră au avut loc opt alegeri prezidențiale, în anii 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2009, 2014 și 2019. În urma acestora, au fost aleși patru președinți ai României: Ion Iliescu, cu trei mandate (1990-1992, 1992-1996, 2000-2004); Emil Constantinescu, cu un mandat (1996-2000); Traian Băsescu, cu două mandate
CITATUL ZILEI
''Numai trecerea timpului îl arată pe cel cu adevărat drept; pe ticălos îl poți recunoaște și într-o singură zi'' - Sofocle (Cugetări grecești, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981)
Prezidențiale2025/ Prezentarea candidaților
Biroul Electoral Central a stabilit, la 20 martie 2025, rămânerea definitivă a candidaturilor depuse pentru alegerile la funcția de președinte al României, la scrutinul din 4 mai 2025, iar la 22 martie a stabilit, prin tragere la sorți, ordinea de înscriere în buletinul de vot a candidaților. Potrivit comunicatului BEC, ordinea pe bulet
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 29 aprilie
Ortodoxe Sf. 9 Mucenici din Cizic; Sf. Cuv. Memnon Greco-catolice Sf. 9 M. din Cizic; Sf. cuv. Memnon, făcătorul de minuni; Sf. Ecaterina de Siena, patroana Europei Romano-catolice Sf. Ecaterina de Siena, fc. înv., patroană a Europei Sfin
Prezidențiale2025/ Președintele României - rol și atribuții
Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și înt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 29 aprilie
Este a 119-a zi a anului 2025. Au mai rămas 246 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 09 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 06 h 42 m și apune la 23 h 03 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Cea de-a XIX-a ediție a Galei Premiilor Gopo (29 aprilie)
La 29 aprilie 2025, este programată, la Teatrul Național 'I.L. Caragiale' din București, cea de-a XIX-a ediție a Galei Premiilor Gopo, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România. Pentru a doua oară consecutiv, evenimentul este prezentat de actorul de stand-up comedy Claudiu Teohari, potrivit premiilegopo.ro. Peste 900 de invi
PERSONALITATEA ZILEI: Tenismenul american Andre Agassi
Jucătorul de tenis Andre Agassi, câștigător a opt titluri de Mare Șlem în carieră și campion olimpic, în 1996, la Atlanta, s-a născut la 29 aprilie 1970, în Las Vegas, Nevada, SUA. Fiul unui fost boxer
28 aprilie - Ziua mondială a securității și sănătății în muncă (ONU)
În 2003, Organizația Internațională a Muncii (OIM) a început să celebreze Ziua mondială a securității și sănătății în muncă pentru a sublinia prevenirea accidentelor și a bolilor la locul de muncă, valorificând punctele forte tradiționale ale OIM, tripartismul și dialogul social. De asemenea, 28 aprilie este Ziua internațională de comem
Prezidențiale2025/ Cadrul legal al alegerilor prezidențiale din mai 2025
Alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 (primul tur) au loc ca urmare a anulării primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024, de către Curtea Constituțională la 6 decembrie 2025. Întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României în 2024 a fost anulat de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024, prin H
Prezidențiale2025/ Calendarul alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025
Calendarul alegerilor prezidențiale pentru alegerile din 4 mai 2025 a fost stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025. Astfel, primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pe 4 mai, iar al doilea pe 18 mai 2025. De ase
CITATUL ZILEI
''Este frumos lucru să-l oprești pe cel care nedreptățește pe alții; sau, cel puțin, ferește-te să-i fii complice'' - Democrit (Cugetări grecești, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981) AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Horia Plugaru)