logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

contact@agerpres.ro

AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL, 1945: Capitularea necondiţionată a Germaniei

Imagine din galeria Agerpres

Al Doilea Război Mondial, declanşat la 1 septembrie 1939, când trupele germane au invadat Polonia pe toată lungimea graniţei comune, s-a încheiat în Europa, la 8/9 mai 1945, odată cu semnarea actului de capitulare necondiţionată a Germaniei.

Două zile mai târziu, Marea Britanie şi Franţa au declarat război Germaniei, treptat intrând în conflict mai multe state. La 5 septembrie, guvernul SUA şi-a declarat neutralitatea faţă de conflictul izbucnit în Europa. Varşovia a capitulat, la 27 septembrie 1939, ca urmare a gravelor înfrângeri suferite de Polonia, o zi mai târziu fiind semnat la Moscova un tratat germano-sovietic prin care s-au stabilit graniţele între URSS şi Germania după prăbuşirea statului polonez. Partea de vest a Poloniei a fost anexată la cel de-al III-lea Reich german, restul teritoriului aflându-se sub conducerea ''Guvernământului general al regiunilor poloneze ocupate'', potrivit volumului "Al Doilea Război Mondial" (Henri Michel, Editura Corint, 2006).

Beligeranţii au mobilizat întreaga lor populaţie şi economie, indiferent de regimul lor politic şi social, prin metode diferite, dar urmărind acelaşi scop. Peste 60 de milioane de oameni au fost trimişi pe front, iar cei rămaşi acasă, inclusiv femeile, au fost trimişi la muncă, în uzine, arsenale sau şantiere. Confruntările militare din timpul celui de-al Doilea Război Mondial s-au purtat pe aproape întreaga suprafaţă a planetei, însă continentul european a fost locul unde s-au dat bătăliile cele mai crunte, opunând armatele cele mai numeroase. Extremul Orient a fost alt teatru de operaţiuni, deschis mai devreme şi închis mai târziu, relativ distinct de primul, caracterizat prin alt tip de confruntare, cea a navelor şi avioanelor în strânsă cooperare.

Pe parcurs, însă, blocurile antagoniste s-au modificat, iar scopurile războiului s-au schimbat. Aliate cu Germania sau legate de ea printr-o neutralitate amiabilă la început, Italia şi URSS i-au devenit adversare în timpului războiului, în schimb Franţa, care s-a lansat prima în lupta împotriva Germaniei, a fost pe punctul de a i se alătura mai târziu. Ostilităţile au început pentru a menţine sau restabili independenţa teritorială a Poloniei şi a Chinei; anglo-americanii au fost în cele din urmă obligaţi să le sacrifice în faţa alianţei lor cu URSS. Paradoxul a fost complet atunci când americanii au contribuit la distrugerea imperiilor coloniale deţinute de aliaţii lor englezi şi francezi sau când au acceptat instalarea, în Europa Centrală şi de Est, de regimuri politice şi sociale opuse idealurilor pentru care ei luptaseră.

 


Foto: (c) LIVIU SOVA / AGERPRES FOTO - Ceremonial militar şi religios de depuneri de coroane şi jerbe de flori la Monumentul Eroilor Patriei, în cadrul manifestărilor dedicate Zilei Independenţei de Stat a României, Zilei Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al doilea Război Mondial şi Zilei Europei, organizate de Ministerul Apărării Naţionale


Ofensiva germană în Europa occidentală a fost declanşată la 10 mai 1940, când au fost atacate, cu forţe puternice (motorizate şi aviaţie), Belgia, Olanda şi Franţa, Parisul fiind ocupat la 14 iunie. Încercarea germanilor de a invada Marea Britanie prin operaţia "Leul de mare" a eşuat în vara aceluiaşi an, din cauza rezistenţei opuse de aviaţia militară britanică. Trupele Reich-ului şi ale aliaţilor săi au atacat Uniunea Sovietică, în cadrul Operaţiunii Barbarossa, la 22 iunie 1941. Eşecul ''războiului-fulger'' era evident, pentru că oricât de mari au fost eforturile depuse, Leningradul şi Moscova nu au putut fi cucerite.

La 7 decembrie 1941, o grupare aeronavală niponă a atacat surprinzător baza de la Pearl Harbour, unde era concentrată flota americană din Pacific. În aprilie 1942, americanii au bombardat Tokyo, iar japonezii au decis să continue operaţiunile ofensive până în insulele Aleutine şi Hawaii. Înaintarea lor a fost oprită în sud, la Guadalcanal, unde militarii americani au executat în august 1942, prima lor operaţiune amfibie de debarcare, potrivit volumului ''Al Doilea Război Mondial'' (Henri Michel, 1996). Aici au luptat până în februarie 1943 pentru cucerirea acestui punct strategic.

Debarcarea anglo-americană în Maroc şi Algeria (noiembrie 1942) a permis încercuirea şi distrugerea forţelor germano-italiene şi a pus capăt războiului din Africa (mai 1943), după lupte grele, duse mai ales pe teritoriul Tunisiei. La 8 septembrie 1943, a fost prezentat oficial acordul privind capitularea Italiei, prin care guvernul italian se angaja să înceteze operaţiile militare împotriva aliaţilor, să pună la dispoziţia lor aeroporturile şi bazele maritime de război. La 13 octombrie, Italia a declarat război fostului său aliat - Germania, Anglia, Statele Unite ale Americii şi URSS recunoscându-i acesteia statutul de ţară cobeligerantă în războiul contra Germaniei.

La 6 iunie 1944, dată cunoscută şi sub numele de "Ziua Z", un nou front a fost deschis în Europa, Aliaţii asigurând un cap de pod pentru succesul operaţiunii Overlord, condusă de generalul american Dwight D. Eisenhower. Normandia a reprezentat doar începutul unei ample ofensive pe noul front din vestul Europei. Trupele aliate au eliberat ulterior Franţa, Belgia, Luxemburgul şi Olanda, pătrunzând în inima Germaniei câteva luni mai târziu.

Armata Roşie a lansat, în vara anului 1944, o puternică ofensivă generală împotriva armatelor germane. La 23 august, România a întors armele, alăturându-se Naţiunilor Unite, provocând o breşă masivă în sistemul defensiv german. Militarii români alături de cei sovietici au depăşit rapid aliniamentul Munţilor Carpaţi, începând acţiunile de eliberare a nord-estului României, Ungariei, Austriei, Cehoslovaciei. La 25 octombrie 1944, tot teritoriul României era complet eliberat de sub ocupaţia fascistă. Ca urmare a acestei ofensive, Germania şi-a retras tot dispozitivul militar din Balcani. În acelaşi an, Aliaţii au obţinut controlul asupra spaţiului aerian al Europei, Germania fiind supusă unei ample campanii de bombardament. Pe frontul din Pacific, Statele Unite au recucerit arhipelagul Filipinelor şi o serie de puncte strategice.

 


Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO - Ceremonie în memoria militarilor români care au participat la eliberarea Cehoslovaciei în cel de-Al Doilea Război Mondial, la Cimitirul Militar al Armatei Române din Zvolen, Slovacia. Preşedintele Klaus Iohannis, împreuna cu omologul său slovac, Andrej Kiska, vor participa la ceremonia depunerii coroanelor de flori la Cimitirul Militar al Armatei Române din Zvolen


În Est, sovieticii au declanşat, la începutul anului 1945, o puternică ofensivă pe toată linia frontului, atingând frontierele Germaniei. Pe Frontul de Vest, după eşecul ofensivei germane din Ardeni, din decembrie 1944, Aliaţii au lansat o vastă ofensivă, pătrunzând pe teritoriul german. Armatele sovietice şi cele anglo-americane s-au întâlnit pe Elba în primăvară, Berlinul fiind înconjurat de Armata Roşie. Devenea tot mai clar faptul că întreaga construcţie hitleristă era pe punctul de a se destrăma.

Ultima ofensivă împotriva celui de-al Treilea Reich al lui Adolf Hitler a început în noaptea de 15 spre 16 aprilie 1945, când a fost declanşată bătălia pentru Berlin. Oraşul fusese transformat într-o adevărată fortăreaţă, potrivit lucrării "Marea conflagraţie a secolului XX" (Editura Politică, Bucureşti, 1971). După lupte înverşunate, la 30 aprilie, soldaţii Armatei Roşii au capturat Reichstagul, simbol al capitalei Germaniei naziste. În aceeaşi, Adolf Hitler s-a sinucis în buncărul Cancelariei din apropiere. Confruntările au continuat până în ziua de 2 mai, când generalul Helmuth Weidling, ultimul comandant al forţelor naziste care apărau capitala germană, a ordonat "încetarea imediată a rezistenţei", predând astfel oraşul Armatei Roşii, potrivit https://history.blog.gov.uk/.

Succesorul liderului nazist, amiralul Karl Donitz a încercat o amânare a capitulării, însă armatele germane încetaseră lupta pe toate fronturile, fără condiţii, în ciuda eforturilor acestuia.

La 7 mai 1945, ora 02.41, a fost semnat primul act de capitulare necondiţionată a Germaniei, în oraşul francez Reims, unde se afla cartierul general al generalului american Dwight D. Eisenhower, notează volumul ''Repere de cronologie internaţională 1914-1945'' (1982). Documentul a fost semnat, din partea Germaniei, de feldmareşalul Alfred Gustav Jodl, amiralul Friedeburg şi generalul-maior Wilhelm Oxenius, iar din partea aliaţilor de generalul locotenent britanic Sir Frederick Morgan, generalul francez Francois Sevez, amiralul H.M. Burrugh, comandantul forţei navale expediţionare aliate, generalul-locotenent Walther Bedell Smith, şeful statului major al armatelor aliate, generalul Karl Spaatz, comandantul forţelor aeriene ale SUA, generalul-locotenent Ivan Cermişev şi generalul-locotenent Ivan Susloparov din partea URSS. Actul prevedea ca ostilităţile să se încheie la 8 mai la ora 23.01.

La 8 mai 1945, ora 15.00, premierul britanic Winston Churchill anunţa oficial la radio că războiul în Europa s-a sfârşit, ca urmare a semnării, la 7 mai, de către Germania a actului de capitulare, notează, https://www.bbc.com/. Preşedintele american Harry S. Truman şi generalul francez, Charles de Gaulle, au anunţat vestea capitulării în aceeaşi zi.

Conducătorul sovietic Iosif V. Stalin, care dorise o capitulare în capitala Reichului învins şi ocupat de Armata Roşie, şi-a arătat nemulţumirea. Procesul de capitulare a Germaniei a fost reluat în noaptea de 8 spre 9 mai 1945, ora 00.16, în cartierul general al armatei sovietice din Berlin-Karlhorst. De această dată, documentul a fost semnat de către mareşalul Wilhelm Keitel, generalul Stumpf şi amiralul Friedeburg din partea Germaniei, de către mareşalul G.K. Jukov din partea Comandamentului suprem sovietic, de mareşalul britanic Arthur B. Tedder, generalul american K. Spaatz şi generalul francez J. de Lattre de Tassigny.

Încă din 1944, se convenise ca Germania să fie ocupată militar în totalitate, iar zona ce revenea fiecăruia fusese delimitată. La Ialta (februarie 1945), premierul britanic Winston Churchill, care considera că o Franţă puternică putea fi o forţă de echilibru în Europa, a obţinut cu uşurinţă de la liderul sovietic, acordul ca aceasta să devină a patra putere ocupantă; o zonă a fost desprinsă pentru ea din cele repartizate anglo-americanilor. Germania, dar şi Berlinul, au fost divizate în patru zone, aflate sub control american, britanic, francez şi respectiv sovietic.

Războiul s-a încheiat, în totalitate, la 2 septembrie 1945, pe puntea cuirasatului Missouri, unde a avut loc semnarea armistiţiului privind capitularea Japoniei, în urma bombardamentelor nucleare americane asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki (6 şi 9 august).

În cel mai mare conflict din istorie şi-au pierdut viaţa peste 60 de milioane de oameni, militari şi civili. Pentru prima dată, pierderile civile sunt mai mari decât cele militare. Urmările războiului, inclusiv schimbările geopolitice, culturale şi economice, au fost fără precedent. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cristian Anghelache, editor online: Adrian Dădârlat)


Explicaţie foto: Ceremonia de comemorare a 70 de ani de la invadarea Poloniei si debutul celei de-a doua conflagratii mondiale, la Westerplatte, in Polonia 

Afisari: 66

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Documentare 12-05-2025 10:00

Săptămâna mondială a siguranței rutiere (ONU) (12-18)

Săptămâna mondială a siguranței rutiere (ONU), aflată la cea de-a 8-a ediție, va avea loc în perioada 12-18 mai 2025 și va avea tema '#MakeWalkingSafe#MakeCyclingSafe', menționează www.who.int. Evenimentul are drept scop să îndemne factorii de decizie să încurajeze mersul pe jos, cu bicicleta și

Documentare 12-05-2025 09:30

12 mai - Ziua internațională a sănătății plantelor (FAO)

Sănătatea plantelor reprezintă fundamentul securității alimentare și este interconectată cu sănătatea umană, animală și a mediului. Plantele sănătoase oferă diete bogate în nutrienți pentru oameni și animale și contribuie la promovarea unui ecosistem echilibrat, subliniază Organizația pentru Alimentație și Agricultură. Plantele infectate cu dăunători pot

Documentare 12-05-2025 08:30

12 mai - Ziua internațională a asistenților medicali

La 12 mai este marcată Ziua internațională a asistenților medicali. Data aleasă reprezintă ziua de naștere a asistentei medicale Florence Nightingale, cea care a deschis, în 1860, prima școală pentru asistentele medicale, în apropierea Spitalului 'Saint Thomas' din Londra, realizând primul pas în pregătirea profesională și insti

Documentare 12-05-2025 08:00

12 mai - Ziua Vesak, a lunii pline (ONU)

Ziua Vesak (Ziua Lunii pline), sărbătorită în 2025 la data de 12 mai, este zi sacră pentru budiștii din întreaga lume, reprezentând ziua în care s-a născut Buddha, în 623 î. Hr. Ziua Vesak este marcată anual în ziua cu lună plină din mai, conform https://www.un.org/. Zi

Documentare 12-05-2025 03:30

CITATUL ZILEI

'Amabilitatea e în multe cazuri moneda falsă a bunătății. Bunătatea este întotdeauna amabilă; rareori însă amabilitatea e blândă și plină de bunătate.' - E.D.Ochoa, Cfr. Carlos Frontaura 'Maxime morale autografe' ('Spicuiri din înțelepciunea spaniolă', Editura Albatros, București, 1976)

Documentare 12-05-2025 03:15

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 12 mai

Ortodoxe Sf. Mc. Ioan Valahul; Sf. Ierarhi Epifanie, arhiepiscopul Ciprului, și Gherman, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Sf. ep. Epifanie al Ciprului; Sf. Gherman al Constantinopolului Romano-catolice Ss. Nereu și Ahile, m. *; Pancrațiu, m. Sfântul Mucenic Ioan Valahul este pomenit &

Documentare 11-05-2025 09:00

11 mai - Ziua tatălui în România

La 11 mai 2025 este sărbătorită Ziua tatălui în România. Această zi este marcată, conform prevederilor legii în vigoare (Legea nr. 319/2009), în cea de-a doua duminică a lunii mai. Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei tatălui și a Zilei Mamei a fost adoptată de Senat la 9 iunie 2009 și de Camera Deputaților la 29 septembrie 2

Documentare 11-05-2025 08:00

11 mai - Ziua Națională a Portului Tradițional din România

La 11 mai 2025 este sărbătorită Ziua Națională a Portului Tradițional din România. Marcarea acestei zile a fost instituită prin Legea 102/2015. ''Tradiția reprezintă un element primordial în identificarea existenței și evoluției istorice și socio-culturale a unei națiuni. Portul tradițional, alături de alte elemente culturale ca muzica, dan

Documentare 11-05-2025 03:30

CITATUL ZILEI

'Arta unei țări reprezintă totalul virtuților sociale și al forțelor sale etice.' - J.Ruskin (''Reflecții și maxime'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989)

Documentare 11-05-2025 03:15

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 11 mai

Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Mochie preotul; Sf. Ier. Metodie și Sf. Cuv. Chiril, luminătorii slavilor Duminica a 4-a după Paști Greco-catolice Duminica a 4-a a Paștilor. Sf. m. Mochie Romano-catolice Duminica a 4-a a Paștelui Sf. Mamert, ep.

Documentare 11-05-2025 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 mai

Este a 131-a zi a anului 2025. Au mai rămas 234 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 53 m și apune la 20 h 32 m. Luna răsare la 19 h 39 m și apune la 04 h 54 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Documentare 10-05-2025 11:00

DOCUMENTAR: Manechinul Linda Evangelista împlinește 60 de ani (10 mai)

Linda Evangelista este una dintre cele mai faimoase supermodele ale anilor '90. A apărut pe coperțile a peste 700 de reviste de modă, eleganță și lifestyle. Este cunoscută, în special, pentru colaborarea cu faimosul Steven Meisel, etalon al fotografiei fashion. Linda s-a născut la 10 mai 1965, în orașul St. Catharines din provincia canadiană On

Documentare 10-05-2025 10:00

DOCUMENTAR: Bono, liderul trupei U2, împlinește 65 de ani (10 mai)

Liderul trupei U2, Bono (Paul David Hewson), s-a născut la 10 mai 1960, la Dublin, și a crescut în partea de nord a acestui oraș în cartierele Ballymun și Glasnevin. În 1971, s-a mutat în centrul orașului pentru a începe să studieze la Institutul de învățământ ''St. Patrick''. Un an mai târziu părinții l-au &ici

Documentare 10-05-2025 09:45

CONIL Fest, Festivalul Integrării, ediția a-XXVI-a (10-11 mai)

În zilele de 10 și 11 mai 2025, este programată, la Circul Metropolitan din București, cea de-a XXVI-a ediție a CONIL Fest - Festivalul Integrării. Intitulat anul acesta 'Flori de Mai', este cel mai mare eveniment cultural și artistic din România dedicat copiilor 'tipici, cât și celor cu cerințe educaționale speciale', potrivit

Documentare 10-05-2025 09:30

10 mai - Ziua internațională a arborelui de argan

Ziua internațională a arborelui de argan este sărbătorită, în fiecare an, la 10 mai. A fost stabilită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), prin rezoluția A/RES/75/262, fiind adoptată prin consens la 5 martie 2021. Arganul (Argania spinosa) este o specie autohtonă din regiunea subsahariană din sud-vestul Marocului, care crește &icir