Alergătorul pe distanţe lungi Emil Zátopek avea aproape 30 de ani, când, la Jocurile Olimpice de la Helsinki din iulie 1952, a realizat o performanţă de excepţie în istoria atletismului: câştigarea medaliilor de aur în toate probele de fond.

Volumul "Campionii Secolului XX" (Editura Fundaţia Rompres, Bucureşti, 2000) arată că acesta a fost punctul culminant al carierei sportivului cehoslovac, care timp de zece ani a dominat atletismul mondial, în cel mai strălucitor mod cu putinţă, în probele de fond şi maraton.

Născut în orăşelul cehoslovac Koprivnice, la 19 septembrie 1922, într-o familie modestă, cu şase copii, Emil Zátopek devine pasionat de atletism de la o vârstă fragedă. Câţiva ani a muncit la uzinele de încălţăminte Bata, dar a studiat şi chimia. Cu toate acestea a găsit timp pentru a alerga. Înrolarea în armată, la 23 de ani, avea să fie ocazia cea mai bună pentru a progresa la cel mai înalt nivel, în cadrul antrenamentelor zilnice.

În 1947, devine campion mondial universitar la 5.000 m, iar în 1948 la Jocurile Olimpice de la Londra câştigă aurul olimpic la 10.000 m în faţa francezului Alain Mimoun. La 5.000 m obţine numai argintul, fiind depăşit cu numai două zecimi de secundă de belgianul Gaston Reiff. Fabuloasa carieră a lui Emil Zátopek abia începuse. Campionul nu mai cunoaşte înfrângerea de acum încolo, ci acumulează record după record. "Locomotiva cehă", cum a fost supranumit, pornise.

La 29 septembrie 1951, Zátopek devine primul alergător care depăşeşte 20 km (20,052 km mai exact) în 60 de minute, un record mondial al orei. Zece luni mai târziu, la Helsinki, în stilul său energic şi voluntar, cu grimase de efort pe faţă, dând impresia că se află în pragul abandonului, Emil Zátopek devine un erou al Jocurilor Olimpice. Între 20 şi 27 iulie 1952, Zátopek câştigă probele de 10.000 m, învingându-l din nou pe Mimoun, 5.000 m în faţa aceluiaşi francez şi triumfă şi la maraton, o probă nouă pentru el. În aceeaşi zi cu maratonul, soţia sa Dana (n. Ingrová) se impune în proba de aruncare a suliţei, câştigând şi ea aurul olimpic, potrivit www.sports-reference.com.

Cele trei medalii câştigate la Helsinki îi aduc lui Emil Zátopek promovarea în grad şi devine responsabil cu pregătirea fizică a sportivilor militari. Gloria sa este imensă, cu atât mai mult cu cât pe 1 ianuarie 1954, la Bruxelles, la Campionatul European de atletism, a coborât sub 29 de minute pe distanţa de 10.000 m (28'54"02/10).

La 34 de ani, Emil Zátopek se lansează într-o nouă provocare, respectiv maratonul de la JO de la Melbourne din 1956. Anii şi-au spus, însă, cuvântul, el terminând pe locul şase, la şase minute de învingător, eternul rival Mimoun, pe care îl felicită cu entuziasm. Zátopek alergase la Melbourne la doar câteva săptămâni după ce a fost supus unei operaţii de hernie, menţionează www.olympicchannel.com.
 

Cariera sportivă a lui Zátopek se încheie astfel, dar prestigiul său rămâne intact. Promovat colonel, ocupă funcţii importante în ministerul apărării cehoslovac până la "Primăvara de la Praga" în 1968, când susţine ideile liberale ale lui Aleksandr Dubcek în faţa sovieticilor. Astfel, în timpul evenimentelor din mai 1968, Zátopek s-a căţărat pe un tanc rusesc, cerându-le soldaţilor sovietici să se întoarcă acasă. Guvernul nou format îl exclude pe Zátopek din Partidul Comunist şi îl dă afară şi din armată. Zátopek este forţat să-şi facă autocritica şi va trăi la periferia capitalei Praga în comunismul anilor '80.

La Campionatele Europene a terminat al cincilea la 5.000 de metri (Oslo - 1946) şi a obţinut aurul la 5.000 de metri (Bruxelles - 1950) şi 10.000 de metri (Bruxelles - 1950, Berna - 1954), precum şi bronzul în proba de 5.000 de metri (Berna - 1954), conform www.worldathletics.org. Între 1949 şi 1954, a stabilit 18 recorduri mondiale la fiecare distanţă de la 5.000 de metri la 30.000 de metri. A fost primul mare alergător la distanţă care a popularizat conceptul de antrenament pe intervale, iar eforturile sale de antrenament au fost legendare.

În februarie 2013, redactorii de la Runner World Magazine l-au ales drept cel mai mare alergător al tuturor timpurilor, notează www.imdb.com. Este singurul atlet care a câştigat 5.000 de metri, 10.000 de metri şi maratonul la aceeaşi olimpiadă. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Gabriela Badea)

Foto: (c) Emil Zátopek / Facebook