PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Insula Muzeelor (Museumsinsel) din Berlin
Insula Muzeelor ("Museumsinsel") din Berlin este locul unde se află cele mai importante muzee din capitala Germaniei. Insula Muzeelor a fost inclusă în anul 1999 de UNESCO în Patrimoniul Universal şi adăposteşte cinci muzee: "Altes Museum" (Muzeul Vechi), "Neues Museum" (Muzeul Nou), "Alte Nationalgalerie" (Galeria Naţională Veche), "Bode Museum" şi "Pergamon Museum", potrivit site-ului organizaţiei ONU, http://whc.unesco.org.
Această zonă a Berlinului a fost proiectată pentru a fi "un sanctuar al artei şi ştiinţei". Cele cinci muzee incluse în Insula Muzeelor sunt localizate între Kupfergraben şi râul Spree din districtul central Mitte din Berlin.
Instituţiile muzeale de pe Museumsinsel, construite între 1824 şi 1930 de către cei mai cunoscuţi arhitecţi prusaci, reprezintă un proiect vizionar şi arată evoluţia proiectării muzeelor de-a lungul secolului al XX-lea. Fiecare muzeu a fost conceput astfel încât să stabilească o legătură organică, în strânsă conexiune cu arta pe care o adăposteşte. Importanţa colecţiilor muzeului, care urmăreşte dezvoltarea civilizaţiilor de-a lungul veacurilor, este sporită de calitatea urbană şi arhitecturală a clădirilor.
Valoarea culturală a Museumsinsel este legată de rolul său istoric în conceperea şi dezvoltarea unui anumit tip de clădire şi ansamblu cultural, cel al muzeului modern de artă şi arheologie. În această privinţă, Berlin Museumsinsel este unul dintre cele mai importante şi impresionante ansambluri cultural-muzeale din lume. Valorile urbane şi arhitecturale ale Museumsinsel sunt inseparabile de colecţiile importante pe care le adăpostesc cele cinci muzee, care atestă evoluţia civilizaţiei umane. Conexiunea este directă, deoarece spaţiile arhitecturale din muzee au fost proiectate într-o relaţie organică cu colecţiile expuse, indiferent dacă sunt încorporate ca părţi ale designului interior sau încadrate şi interpretate.
Zona înscrisă ulterior în Patrimoniul Universal de către UNESCO a fost protejată încă de la începutul secolului al XX-lea (legile din 1907, 1909 şi 1923). În 1977, Museumsinsel a fost înscris pe Lista Centrală a Monumentelor din Republica Democrată Germană ca fiind un grup excepţional de monumente de importanţă naţională şi internaţională. Legea privind conservarea istorică din 1995 prevede trei niveluri de protecţie pentru Museumsinsel: protecţia ca zonă de conservare istorică ("Denkmalbereich"), care acoperă întreaga zonă, inclusiv clădirile, spaţiile deschise şi podurile; protejarea proprietăţilor individuale listate ("Baudenkmal", "Gartendenkmal") (clădirile, viaductul, podul de fier şi podul Monbijou ca monumente arhitecturale şi grădina ca monument-peisaj); precum şi protejarea împrejurimilor imediate ale proprietăţilor istorice din jurul fiecărui monument individual şi din jurul zonei de conservare ("Umgebungsschutz").
Zonele adiacente de la vest de Museumsinsel sunt, de asemenea, protejate în mod statutar ca o zonă de conservare listată (conform Legii istorice de conservare a Berlinului) sau prin statutele de conservare urbană (conform Codului Federal al Clădirilor - "BauGB"). O parte din această zonă este definită ca zonă tampon din jurul Museumsinsel.
Gestionarea Museumsinsel, respectiv clădirile şi colecţiile sale, este realizată în comun de Fundaţia Prusacă a Patrimoniului Cultural şi Muzeele de Stat din Berlin ("Stiftung Preußischer Kulturbesitz" - SPK / "Staatliche Museen zu Berlin" - SMB), care asigură menţinerea calităţilor proprietăţii .
Primul muzeu de pe Museumsinsel a fost Altes Museum, potrivit www.visitberlin.de. Deschis în 1830, a fost conceput pentru a oferi publicului larg acces la colecţii de artă, obiecte şi artefacte importante din punct de vedere istoric. Friedrich Wilhelm II a contribuit esenţial la construcţia Altes Museum, care şi-a deschis porţile ca un prim muzeu public al Prusiei. Clădirea muzeului a fost proiectată de arhitectul Karl Friedrich Schinkel în stil neoclasic şi a fost construită în 1823-1830, pentru a adăposti colecţia de artă a familiei regale prusace. Până în 1845, a purtat denumirea "Königliches Museum" (Muzeul Regal).
Muzeului Altes i s-a alăturat cel de-al doilea muzeu regal al Prusiei, Neues Museum. A fost construit între 1843 şi 1855 după planurile lui Friedrich August Stüler. Muzeul a fost închis la începutul celui de-al Doilea Război Mondial în 1939 şi a fost puternic avariat în timpul bombardamentelor de la Berlin. Muzeul s-a redeschis oficial în octombrie 2009.
În 1876, a fost adăugată o galerie naţională - acum Alte Nationalgalerie. Friedrich August Stüler a început să lucreze la un proiect pentru clădire în 1863, pe baza unei schiţe a regelui prusac Frederick William IV. Stüler a murit înainte ca planificarea să fie finalizată, iar Carl Busse s-a ocupat de restul detaliilor în 1865. Deschiderea a avut loc pe 22 martie 1876, în prezenţa Kaiserului.
Ultimele două muzee de pe Insula Muzeului au fost construite abia la începutul secolului al XX-lea: Muzeul Bode, deschis în 1904 şi Muzeul Pergamon, în 1930. Muzeul Bode a fost proiectat de arhitectul Ernst von Ihne şi finalizat în 1904. Denumit iniţial Muzeul Kaiser-Friedrich după împăratul Frederic al III-lea, muzeul a fost redenumit în onoarea primului său curator, Wilhelm von Bode, în 1956. Clădirea Muzeului Pergamon a fost proiectată de Alfred Messel şi Ludwig Hoffmann şi a fost construită de-a lungul a 20 de ani, din 1910 până în 1930. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Marina Bădulescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Naistul Gheorghe Zamfir
'Naist de renume internațional, compozitor, dirijor, muzician de marcă, poet, pictor și creator de naiuri, Gheorghe Zamfir este un simbol al României, un brand de țară, cu care ne mândrim. Socotit de presa străină cel mai strălucit reprezentant al muzicii naționale în peisajul artistic mondial, interpretul s-a bucurat de calificative surprinzătoare, chi
DOCUMENTAR: 200 de ani de la nașterea pictorului Gustave Moreau (6 aprilie)
Gustave Moreau s-a născut la Paris într-o familie bogată din clasa de mijloc, la 6 aprilie 1826. Tatăl său, arhitect, s-a asigurat că Moreau a primit o educație în domeniul clasicilor, în timp ce mama sa, o muziciană talentată, l-a adorat din cauza sănătății sale precare din copilărie. Ea și-a amintit mai târziu că a desenat neîncetat de la v&ac
6 aprilie - Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (ONU)
Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (IDSDP), ce are ca obiectiv recunoașterea puterii sportului în stimularea schimbărilor pozitive și în depășirea barierelor și a granițelor, este marcată în fiecare an pe data de 6 aprilie, potrivit https://www.un.org/. În 2026, Zi
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 6 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Luni (Denie); Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcop de Sirmium; Sf. Ier. Eutihie, patriarhul Constantinopolului; Sf. Cuv. Grigorie Sinaitul; Sf. Cuv. Platonida Duminica a 5-a din Post Greco-catolice Lunea Mare. Sf. m. Eutihie al Constantinopolului; Sf. ep. m. Irineu de Sirmium. Den
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 aprilie
Este a 96-a zi a anului 2026. Au mai rămas 269 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 48 m și apune la 19 h 49 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 08 h 23 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Psihologul Florian Ștefănescu-Goangă
Florian Ștefănescu-Goangă a fost un psiholog de prestigiu, membru corespondent al Academiei Române, politician și rector al Universității din Cluj, fiind considerat fondatorul școlii clujene de psihologie experimentală. Discipol al lui Wilhelm Wundt la Leipzig, el a jucat un rol crucial în modernizarea sistemului academic și de cercetare din România î
5 aprilie - Ziua Automobilistului
Ziua Automobilistului este marcată în fiecare an la 5 aprilie, dată la care, în 1904, a fost înființat Automobil Clubul Român, de către un grup de automobiliști amatori, constituiți în Adunarea Generală, desfășurată în salonul de onoare al Hotelului Bulevard din București. Prima asociație a automobiliștilor din țara noastră,
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea actorului Gregory Peck (5 aprilie)
Înalt și izbitor de chipeș, cu o prezență impunătoare și o voce profundă și rezonantă, Gregory Peck a fost unul dintre cei mai respectați actori ai cinematografiei. Gregory Peck a apărut în peste 60 de filme de-a lungul unei cariere care s-a întins din anii 1940 până la începutul anilor 2000. Demnitatea, umanitatea și integritatea
5 aprilie - Ziua internațională a conștiinței (ONU)
Ziua internațională a conștiinței - International Day of Conscience (ONU), marcată la 5 aprilie, urmărește promovarea unei culturi a păcii prin dragoste și conștiință, menționează www.un.org. Adunarea Generală a ONU a declarat această zi cu scopul de a crea condiții de stabilitate și bunăstare, de relații pașnice și prietenoase bazate pe respectarea drepturilor omului și a l
SĂRBĂTORI: Săptămâna Pătimirilor Domnului - Săptămâna Mare
Din Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului începe Săptămâna Mare a Sfintelor și Mântuitoarelor Patimi ale lui Hristos, în acest an în ziua de 5 aprilie. Săptămâna Patimilor se mai numește și Săptămâna Mare, pentru că în aceste zile s-au săvârșit niște lucruri cât se poate de mari: patimile și
SĂRBĂTORI: Intrarea Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor) (5 aprilie)
'A doua zi, mulțime multă, care venise la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, au luat ramuri de finic și au ieșit întru întâmpinarea Lui și strigau: Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!' (Ev.: Ioan 12, 12-13) Intrarea Domnului în Ierusalim este sărbă
SĂRBĂTORI: Biserica Romano-Catolică sărbătorește Învierea Domnului (5 aprilie)
Duminică, 5 aprilie, este sărbătorită de Biserica Romano-Catolică Învierea Domnului. În perioada 2-4 aprilie Biserica Romano-Catolică a celebrat cele trei zile sfinte care preced marea sărbătoare a Învierii Domnului (Sfintele Paști). Triduumul pascal a început cu Liturghia Cinei Domnului în Joia Mare. Papa Leon al X
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 aprilie
Ortodoxe Intrarea Domnului în Ierusalim Duminica a 6-a din Post Greco-catolice Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile). Sf. m. Claudiu, Diodor, Victor, Victorin, Papia, Nichifor și Serapion Romano-catolice Învierea Domnului (Paștele)
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 aprilie
Este a 95-a zi a anului 2026. Au mai rămas 270 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 50 m și apune la 19 h 48 m. Luna răsare la 23 h 48 m și apune la 07 h 51 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
4 aprilie - Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal (ONU)
La 4 aprilie este marcată Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal. Ziua a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite la 8 decembrie 2005, în urma adoptării Rezoluției 60/97, potrivit www.un.org. În acest an, ziua este marcată î












