Institutul de Geodinamică "Sabba S.Ştefănescu" (I.G.) a fost înfiinţat în anul 1990 prin Hotărârea Guvernului nr.364/03.04.1990, fiind în subordinea Academiei Române. Institutul a purtat iniţial denumirea de Centrul de Geodinamică din subordinea Academiei Române.

Potrivit site-ului oficial al Institutului (www.geodin.ro), acesta continuă o tradiţie începută în cadrul Centrului de Cercetare Geofizică al Academiei Române cu ocazia eclipsei totale de soare, la 15 februarie 1961, când se poate considera că geodinamică experimentală a fost introdus în ţara noastră.

La producerea eclipsei, într-o clădire aparţinând complexului monahal Căldăruşani, au fost realizate primele înregistrări ale variaţiilor în timp ale câmpului gravitaţional din România, folosind ca senzor un gravimetru tip Askania şi sisteme de înregistrare de construcţie proprie.

Cu aceeaşi ocazie, înregistrările au fost realizate cu un pendul paraconic, tot de construcţie proprie.

În istoricul Institutului (www.geodin.ro) se face precizarea că în prezent, în clădirea unde s-au efectuat aceste înregistrări, funcţionează Observatorul de Geodinamică Căldăruşani. De asemenea, cooperarea înfiinţată în 1961 între Mănăstirea Căldăruşani - Biserica Ortodoxă Română şi Observatorul de Geodinamică Căldăruşani (Centrul de Cercetare Geofizică) - Academia Română a fost sărbătorită oficial în 2001.

După dizolvarea Centrului de Cercetare Geofizică al Academiei Române în 1970, diversele reorganizări administrative care au afectat întreaga structură de cercetare au dus la funcţionarea Observatorului de Geodinamică din Căldăruşani ca laborator de cercetare, mai întâi ca parte a Observatorului Astronomic Bucureşti, apoi, pentru o perioadă scurtă, ca parte a Institutului de Geologie şi Geofizică din Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei.

Ulterior, până la constituirea în actuala structură, Laboratorul de Geodinamică a funcţionat în cadrul Centrului de Fizică şi Seismologie ale Pământului, împreună cu un laborator de seismologie, care a devenit în 1990 Institutul Naţional de Fizică a Pământului.

Laboratorul de Geodinamică şi grupul de cercetare pentru câmpurile naturale au constituit nucleul de bază al Institutului de Geodinamică. Treptat, acest nucleu a creat o bază materială constând, la început, aproape exclusiv din echipamente geodinamice specifice concepute şi construite în cadrul laboratoarelor proprii, uneori şi în cooperare cu specialişti aparţinând altor grupuri de cercetare din România - institutele Academiei Române, Departamentul de Geofizică al Universităţii din Bucureşti, unităţi de cercetare de la Platforma de fizică Bucureşti-Măgurele - şi din străinătate: Observatorul Regal al Belgiei, Institutul de Physique du Globe Paris - Franţa, Departamentul de Geodinamică de la Institutul de Geodezie Teoretică, Universitatea Bonn - Germania, Universitatea Nagoya - Japonia.

În 1993, reprezentanţii elitei geodinamicii europene - prof. Paul Paquet, prof. Bernard Ducarme, din partea Observatorului Regal Belgian, prof. Manfred Bonatz, din partea Institutului de Geodezie Teoretică al Universităţii din Bonn, ing. Jan Flick, din partea Observatorului Walferdange, prof. Dorel Zugravescu, din partea Institutului "Sabba S. Ştefănescu" de Geodinamică al Academiei Române, prof. Jean Louis Le Mouël, din partea Institutului de Fizică a Pământului Paris - au semnat o colaborare multilaterală, finanţată de Comunitatea Europeană.

Institutul de Geodinamică "Sabba S.Ştefănescu" este institut de cercetare, cu personalitate juridică şi funcţionează pe bază de subvenţii de la bugetul statului. Pentru realizarea obiectivelor din profilul său de activitate, Institutul de Geodinamică "Sabba S.Ştefănescu" intră în raporturi cu alte unităţi (institute de cercetare, întreprinderi, instituţii, organe bancare şi alte instituţii specializate) private sau de stat, din ţară şi străinătate. (sursa: http://www.geodin.ro/) AGERPRES / (Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Marina Bădulescu)