Armata Română sărbătoreşte Ziua Infanteriei Române la 30 aprilie, dată la care, în anul 1830, a luat naştere Infanteria ca armă modernă a Principatelor Române, notează site-ul www.rumaniamilitary.ro.

În baza prevederilor Tratatului de la Adrianopol (2/14 septembrie 1829), încheiat între Rusia şi Turcia în urma războiului ruso-turc, ţările române au obţinut dreptul de a-şi înfiinţa propria armată, prin organizarea "unui număr de gărzi înarmate permanent", ''ale cărei număr şi întreţinere aveau să fie stabilite de domni împreună cu divanele lor'', potrivit site-ului forter.ro. Aşadar, la 30 aprilie 1830, s-a hotărât ''formăluirea în Valahia a şase batalioane pedestrime şi 6 escadroane călărime a străjii pământeşti''.

Din aceste forţe s-au creat 3 regimente mixte: unul la Bucureşti, unul la Ploieşti şi altul la Craiova. Totodată, în Moldova au fost create un batalion de infanterie şi un escadron de cavalerie, din care a luat fiinţă primul regiment mixt, cu garnizoana la Iaşi. După Unirea celor două provincii româneşti, Moldova şi Ţara Românească, la 1859, infanteria a făcut progrese importante, ajungând, în anul 1860, la efective de 10.848 de oameni, potrivit ''Calendarului Tradiţiilor Militare'' (2010).

La intrarea României în Primul Război Mondial, infanteria mobilizată la 15 august 1916 totaliza 20 de divizii cu 366 batalioane, constituind circa 80% din forţele participante la război, notează site-ul www.forter.ro. Măsurile ulterioare de reorganizare a armatei şi o instruire mai bună au dus la obţinerea victoriilor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. În anul 1938, infanteria reprezenta 52% din efectivele armatei. După cel de-Al Doilea Război Mondial, infanteria a cunoscut o dezvoltare semnificativă, perfecţionându-şi atât structurile organizatorice, cât şi înzestrarea luptătorilor şi a unităţilor cu armament şi tehnică de luptă moderne, pregătind cadrele, modernizând baza materială şi participând la combaterea efectelor inundaţiilor din anii 1970 şi 1975 şi a cutremurului din 1977. După anul 1990, unele unităţi de infanterie au participat la misiuni internaţionale, pentru menţinerea păcii în diferite zone de pe glob.

În prezent, Forţele Terestre, din care fac parte unităţile de infanterie, constituie categoria de forţe de bază a Armatei României.

Anul acesta, în contextul epidemiologic generat de pandemia de coronavirus şi în urma decretării stării de urgenţă pe teritoriul României, militari aparţinând Infanteriei Române participă la acţiuni de prevenire a răspândirii noului coronavirus. Coordonarea la nivel naţional a tuturor acţiunilor circumscrise implementării măsurilor stabilite prin decretul de instituire a stării de urgenţă revine, prin regulile stabilite de cadrul legislativ (OUG 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare), Ministerului Afacerilor Interne, iar Ministerul Apărării Naţionale are rol de sprijin, drept pentru care au fost luate toate măsurile pentru asigurarea forţelor şi mijloacelor MApN în situaţiile în care este necesară alocarea lor, se arată într-un comunicat de presă al MApN. Astfel, militarii Batalionului 202 Apărare CBRN (Intervenţie la Dezastre) 'General Gheorghe Teleman', din subordinea Diviziei 2 Infanterie Getica, au derulat, iniţial, acţiuni pentru decontaminarea şi dezinfectarea căilor rutiere şi a spaţiilor exterioare din curtea Spitalului Judeţean de Urgenţă din municipiul Suceava, misiunea lor extinzându-se apoi, în vederea decontaminării şi dezinfectării căilor rutiere din municipiu, au precizat reprezentanţii Forţelor Terestre, într-o postare pe contul de Facebook al Forţelor Terestre Române. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)