"Familie de tătari" este titlul unei picturi în ulei pe pânză semnată de Iosif Iser (1881-1958).

Lucrarea are dimensiunile 194 x 251 de centimetri şi este expusă în Galeria de Artă Românească Modernă din cadrul Muzeului Naţional de Artă al României.
În imagine este surprins un grup de tătari dobrogeni, aflaţi într-un cimitir musulman. Pietrele funerare au forme geometrice, iar în spatele personajelor se observă turnul alb al geamiei. Acoperişul acesteia este alcătuit din olane, realizate din argilă, cu formă semicilindrică. Fundalul este dominat de culoarea verde-închis a vegetaţiei.

Feţele personajelor sunt zugrăvite cu linii puternice, unghiulare, ce dau impresia de asprime. Au un aer demn şi rezervat. Femeile poartă văluri musulmane, care le ascund vârsta.

"Iser se concentrează asupra durerii personajelor, explorate în dimensiunea lor general umană, dincolo de orice caracteristici etnice. Desenul realizat direct în culoare, masele cromatice relativ compacte indică studiul aprofundat al lui Paul Cezanne", potrivit mnar.arts.ro.

Pictorul şi academicianul român de origine evreiască Iosif Iser s-a născut la Bucureşti. A absolvit cursurile liceale la Ploieşti, potrivit judaica.ro. Şi-a continuat studiile la München şi Paris, unde a aprofundat pictura şi desenul. Din 1905, a publicat, cu regularitate, desene satirice în presa vremii (''Adevărul'' şi ''Facla'').

În 1906, îşi deschide prima expoziţie personală la Bucureşti. Între 1908-1909, a lucrat la Paris, la Academia ''Rançon'', colaborând la o serie de reviste satirice franceze, precum ''Les Temoins'' şi ''Le Rire''.

Grafica lui Iosif Iser, caracterizată prin accesibilitate şi expresivitate, a contribuit la dezvoltarea graficii militante: ''10 Mai, purpură şi sânge'' (1912), ''Carol I - 1907'' (1913). Creaţia sa din domeniul picturii şi graficii se remarcă, în prima perioadă, printr-un colorit în care predomină tonurile pământoase, de pildă în ''Peisaj dobrogean'' şi ''Tătăroaica''.

După această primă perioadă, în special după călătoriile întreprinse în Orient şi în Spania, compoziţiile sale capătă strălucire coloristică, manifestând predilecţie spre exotic: ''Arlechin şi dansatoare'', ''Nud'', ''Toledo''.

Participă, în 1926, la Expoziţia "Secession" de la Berlin, iar în anii '30 este prezent la numeroase expoziţii personale şi de grup la Paris, Bucureşti, Bruxelles, Haga şi Amsterdam, cea mai remarcabilă manifestare fiind retrospectiva de la Bucureşti din 1936, când expune 431 de lucrări, arată judaica.ro.

În anul 1936, a întemeiat, împreună cu Gheorghe Petraşcu, Camil Ressu, Al. Steriadi şi alţi pictori, gruparea culturală ''Arta''.

La 2 iulie 1955, a fost ales membru titular al Academiei Române, potrivit acad.ro. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Irina Giurgiu)