În vestul Georgiei, în zona joasă a versanţilor sudici din Caucazul de Nord, se află localizată mănăstirea Gelati, cea mai importantă reprezentare a perioadei de aur a Georgiei medievale, una dintre cele mai cunoscute reprezentări ale ortodoxiei georgiene.

Întreaga proprietate, din vestul Georgiei, de 4,2 hectare, găzduieşte situl inclus din 1994 în Patrimoniul Mondial UNESCO. A fost înfiinţată în 1106, fiind una dintre cele mai mari mănăstiri ortodoxe, deopotrivă centru de ştiinţă şi educaţie prin academia care a găzduit unul dintre cele mai importante centre culturale ale Georgiei, indică whc.unesco.org.

Regele David al IV-lea (1089-1125) a fost cel care a început construcţia mănăstirii în 1106 în apropierea capitalei Kutaisi a statului georgian pe un deal în apropierea râului Tskaltsitela. Biserica principală a fost definitivată în 1130 în timpul domniei fiului lui David, Demetre. Alte biserici au fost adăugate mănăstirii în secolul al XIII-lea şi începutul secolului al XIV-lea. Este decorată cu picturi murale ce acoperă perioada secolelor XII-XVII şi conţine un frumos mozaic din secolul al XII-lea în absida bisericii principale care înfăţişează Fecioara cu Pruncul având alături doi arhangheli.

Arhitectura sa impresionantă, decoraţiunile excepţionale, dimensiunile şi calitatea spaţială clară oferă o expresie vie a limbajului artistic al arhitecturii perioadei de aur georgiene, îmbinate aproape mistic la împrejurimile intacte permit suprinderea uniunii dintre arhitectură şi natură.

Gelati nu a fost doar o mănăstire. A fost un important centru de ştiinţă şi educaţie, o Academie unde regele David adunase intelectuali proeminenţi precum Johannes Petritzi, filosof cunoscut pentru traducerile din Proclus, şi Arsen Ikaltoeli, un călugăr învăţat ale cărui traduceri doctrinale şi polemice au fost compilate în lucrarea Dogmatikon, o carte de învăţături, cu influenţe aristotelice. Reprezenta, de asemenea, un important centru de redactare, prin binecunoscutul ''scriptorium'', cum era denumit în epocă, unde călugării transcriau manuscrise. Printre numeroasele cărţi realizate aici, cea mai cunoscută este o evanghelie de secol XII, aflată la Centrul Naţional de Manuscrise.

Având statutul de mănăstire domnească, Gelati include în proprietate terenuri extinse, însă adevărata podoabă rezidă în multitudinea icoanelor, dintre care se diferenţiază uimitoarea icoană a Fecioarei din Khakhuli, găzduită în prezent de Muzeul Naţional al Georgiei.

Este o operă arhitecturală a perioadei înfloritoare a Georgiei în Evul Mediu şi cea mai reprezentativă a stilului arhitectural, caracterizat de blocurile mari de piatră fasonate lin, proporţii echilibrate perfect, decoraţiuni exterioare şi arcade pătrunzătoare. Biserica principală este unul dintre cele mai importante exemple ale tipului arhitectural cruce în pătrat care a avut un rol exponenţial pentru arhitectura bisericească a creştinismului estic începând cu secolul al VII-lea.

Gelati este una dintre cele mai mari mănăstiri ortodoxe medievale, oferind o unicitate aparte prin armonia cu peisajul în care este găzduită. Biserica sa principală este singurul monument medieval din întreaga regiune istorică a Asiei Minor Estice şi din Caucaz care încă deţine cel mai bine păstrat mozaic, similar celor bizantine şi include, deopotrivă, cea mai mare colecţie de picturi din perioada Evului Mediu Bizantin Mijlociu şi Târziu din Georgia cu peste 40 de portrete de regi, regine şi reprezentanţi de seamă ai clerului, precum şi reprezentarea incipientă a celor şapte Consilii Ecumenice.

Mănăstirea este parte a sitului ce include clădiri construite în secolele XII şi XIII, fiind înconjurate de o zonă extinsă de protecţie pentru întregul sit.

În 2006 a fost înscrisă în Registrul Naţional al Monumentelor prin decret prezidenţial, iar în 2014 prin decret al ministrului culturii şi protecţiei monumentelor a fost extinsă zona de protecţie, fiind în prezent de 1.246 hectare, potrivit whc.unesco.org.

Pentru gestionarea tuturor proprietăţilor mănăstirii a fost semnat un memorandum de colaborare între Biserica Ortodoxă Apostolică Autocefală Georgiană şi Ministerul Culturii şi Protecţiei Monumentelor. Administrarea zilnică a mănăstirii a fost încredinţată comunităţii monahale care trăieşte pe proprietate. Lucrările ample pe termen lung sunt implementate prin Agenţia Naţională pentru Prezervarea Patrimoniului Cultural din Georgia. În 29 iulie 2010, mănăstirea Gelati a fost înscrisă în Lista siturilor Patrimoniului Mondial UNESCO aflate în pericol pentru ca în 10 iulie 2017 să fie retrasă din lista siturilor expuse pericolului distrugerii, conform whc.unesco.org.AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Suzana Cristache Drăgan)

Sursa foto: © Roberto Cantoni/whc.unesco.org