Ortodoxe
Sfânta şi Marea Marţi
Sf. Ier. Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului; Sf. Ier. Martin Mărturisitorul, episcopul Romei ; Sf. Mc. Tomaida

Greco-catolice
Sf. ap. Aristarh, Pud şi Trofim - apostoli din cei 70

Romano-catolice
Ss. Tiburţiu, Valerian şi Maxim, m.; Liduina, fc.; Fer. Isabela, fc. m.

Denia din Sfânta şi Marea Marţi face pomenirea Pildei celor zece fecioare, spusă de Mântuitorul Hristos (Matei, 25; 1-13).

Pilda celor zece fecioare este un îndemn la priveghere, la trezvie, care este o vedere duhovnicească a lucrurilor dincolo de faţa lor fizică. Privegherea este o vedere dincolo de ceea ce se vede cu ochii fizici, o vedere duhovnicească a sensurilor ultime ale existenţei.

Cinci dintre cele zece fecioare, care au venit în întâmpinarea lui Hristos, au avut doar candelă fără ulei, iar celelalte cinci au avut candelă cu ulei. Primele sunt cele ce aveau credinţă, dar fără fapte bune, celelalte cinci aveau atât credinţă, cât şi fapte bune. Căci candela semnifică fecioria, iar untdelemnul este milostenia.

Aceste două categorii de fecioare, unele cu candelă fără ulei şi celelalte cu candelă şi ulei, reprezintă două atitudini religioase. Candela cu ulei înseamnă evlavia însoţită de milostenie. Candela fără ulei este evlavia fără milostenie, potrivit Sfântului Ioan Gură de Aur şi Sinaxarului din Triod (https://basilica.ro).

Biserica îndeamnă prin aceasta rânduială la milostenie în chipul dragostei faţă de Dumnezeu şi de aproape, care împlineşte nevoinţele ascetice. Prin parabola acestei zile se arată că nevoinţele, postul şi metaniile fără întoarcerea cu dragoste către aproapele nostru nu sunt mântuitoare.

Sfântul Ierarh Pahomie, episcopul Romanului, este pomenit în calendarul creştin ortodox la 14 aprilie.

S-a născut în jurul anului 1660, în Gledin, judeţul Bistriţa-Năsăud, în familie de preot. A fost călugărit la Mănăstirea Neamţ, hirotonit ierodiacon şi ieromonah, la scurt timp a fost ales mare eclesiarh, apoi egumen al acestui aşezământ monahal.

La începutul secolului al XIII-lea a plecat pentru doi ani la Kiev şi Rostov. Reîntors în Moldova s-a aşezat într-o "sihăstrie" în apropierea Mănăstirii Neamţ

În 1707 a fost ales episcop al Romanului; la sfârşitul anului 1713 s-a retras din scaunul arhieresc, iar în 1717 a plecat din nou la Kiev, unde a rămas până la sfârşitul vieţii. A trecut la Domnul în anul 1724, pe când se afla în Lavra Pecerska din Kiev.

Este unul dintre reprezentanţii de frunte ai spiritualităţii monahale româneşti.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa din 14-15 noiembrie 2006, a aprobat canonizarea Sfântului Cuvios Ierarh Pahomie de la Gledin, având ziua de sărbătorire pe 14 aprilie.

Astăzi este pomenit şi Sfântul Martin Mărturisitorul, care a fost ales în scaunul episcopal al Romei în anul 649.

Sfântul Martin s-a aflat în mijlocul evenimentelor cauzate de erezia monotelită. Cu un an înaintea întronizării sale a fost emis un edict dogmatic numit "Typos", promovat de împăratul Constans al II-lea (641-668), prin care se încerca un compromis între dogma ortodoxă şi erezia monofizită, determinând astfel erezia monotelită (conform căreia în Iisus Hristos nu a existat decât o voinţă, cea divină).

Sfântul Martin a convocat un sinod în Palatul Lateran din Roma, prin care a condamnat atât edictul în cauză cât şi monotelismul ca erezie. Pentru acţiunile sale împotriva monotelismului, Sfântul Martin a fost arestat şi a fost ţinut în captivitate un an, după care a fost trimis la Constantinopol, pentru a fi judecat.

A fost condamnat la moarte pentru înaltă trădare, condamnarea i-a fost comutată la exil pe viaţă, în insula Cherson, unde Sfântul Martin a murit după doi ani. (surse: https://basilica.ro; vol. "Vieţile Sfinţilor"; Dicţionarul Teologilor Români, pr. prof. univ. dr. Mircea Păcurariu, 1996). AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu)