Om de ştiinţă, lingvist şi scriitor, Mihail Vasilievici Lomonosov a fost unul dintre cele mai luminate spirite enciclopedice din istorie, fiind uneori numit şi "Rusul Da Vinci".

A avut contribuţii esenţiale în domenii precum ştiinţele naturii, chimie, fizică, mineralogie, astronomie, istorie, artă, filologie şi optică, printre altele.

Savantul rus a enunţat principiul conservării materiei şi mişcării, a fost un precursor al teoriei atomiste moderne şi al teoriei cinetice a materiei, potrivit dex.md. A efectuat cercetări asupra naturii aerului şi a electricităţii, a explicat originea cărbunelui, a petrolului şi a filoanelor metalifere, reuşind să dea indicaţii practice în vederea descoperirii de noi zăcăminte naturale.

De numele său se leagă descoperirea atmosferei planetei Venus. A conceput un model funcţional al unui aparat de zbor ce putea să decoleze vertical, dotat cu două elice, arată site-ul rbth.com.

S-a aplecat şi asupra istoriei, rezultatele cercetărilor sale fiind prezentate în impresionanta lucrare "Istoria Rusiei antice până în 1054".

A fost un remarcabil teoretician al literaturii clasice ruse, fiind fondatorul versificaţiei silabo-fonice, despre care a scris pe larg în lucrări precum "Epistola despre regulile prozodiei ruse" şi "Retorica". Lucrarea "Gramatica rusă" i-a adus renumele de creator al limbii literare ruse.

A mai scris poezie didactică, precum "Epistola despre foloasele sticlei", satiră ("Imnul bărbii") şi tragedie ("Tamira şi Selim").

S-a ocupat şi cu arta mozaicului. Din cele patruzeci de lucrări realizate de Lomonosov, s-au păstrat doar douăzeci şi trei, cea mai importantă fiind "Bătălia de la Poltava", ce cuprinde aproximativ un milion de piese însumând peste 30 de metri pătraţi.

Mihail Lomonosov s-a născut la 19 noiembrie 1711 în gubernia Arhanghelsk, din nordul îndepărtat al Rusiei, în familia unui pescar. L-a însoţit pe tatăl său în expediţiile de pescuit de cod din largul Mării Albe, începând să stăpânească noţiuni de navigaţie, meteorologie maritimă şi astronomie. În paralel, a învăţat de timpuriu să citească, însufleţit de dorinţa de a învăţa şi înţelege lumea înconjurătoare.

În decembrie 1730, adolescentul Lomonosov a plecat spre Moscova, iar la 15 ianuarie 1731 s-a înscris la Academia de studii Slavo-Greco-Latine. Pentru a putea fi admis, a pretins că este fiu de nobil.

A trăit în sărăcie lucie, hrănindu-se, zile în şir, doar cu pâine neagră. Progresele sale pe plan academic au fost, însă, remarcabile, astfel încât, în 1736, i s-a acordat o bursă de studii la Academia din Sankt Petersburg. A urmat un grant pentru studii de chimie la Universitatea din Marburg, Germania. Aici începe să studieze şi filosofia, sub îndrumarea lui Christian Wolff, figură importantă a Iluminismului german, conform physicstoday.scitation.org.

Începând cu 1739, se cufundă în studiul literaturii şi limbilor contemporane. Ajunge şi la Universitatea din Freiburg, pentru a studia mineritul sub coordonarea faimosului profesor Henckel, potrivit max.mmlc.northwestern.edu.

Se întoarce la Marburg în 1740, unde în iunie se căsătoreşte cu Elizabeta Christine Zilch.

Revenirea în Rusia are loc un an mai târziu, la Academia din Sankt Petersburg, unde este numit profesor de fizică, apoi şi profesor de chimie, în 1745. Propune înfiinţarea primului laborator de cercetări chimice din Rusia, iniţiativă ce avea să fie aprobată în 1746 şi finalizată în 1748.

În 1750, Împărăteasa Elisabeta Petrovna a Rusiei îi cere lui Lomonosov să compună piese pentru dezvoltarea dramaturgiei naţionale. Astfel, se naşte "Tamira şi Selim", bine primită de public şi critică. Prima colecţie de poezii semnate de Lomonosov este publicată în 1751.

Între 1754 şi 1755, ajutat de contele Ivan Şuvalov, pune bazele Universităţii de Stat din Moscova, care, începând cu 1940, îi poartă numele, potrivit msu.ru.

În 1760, Mihail Lomonosov devine membru din străinătate al Academiei Regale de Ştiinţe a Suediei, iar patru ani mai târziu ocupă aceeaşi poziţie în cadrul Academiei de Ştiinţe din Bologna.

Numit şi "Părintele ştiinţei ruse", Mihail Lomonosov s-a stins din viaţă la 15 aprilie 1765, bolnav de pneumonie. Este înmormântat în curtea mănăstirii Alexander Nevski din Sankt Petersburg.

Începând cu 1948, un oraş din districtul Petrodvortsovi, situat la 40 de kilometri de Sankt Petersburg, poartă numele "Lomonosov". În 1959, a fost înfiinţată Medalia de Aur Lomonosov, decernată anual de către Academia Rusă de Ştiinţe. Un lanţ muntos subacvatic, descoperit în 1948 de o expediţie sovietică, îi poartă numele, potrivit dex.md. O serie de mărci poştale, emise începând cu 1925, i-au fost dedicate.

Prima centrală nucleară plutitoare din lume, construită la Sankt-Petersburg şi prezentată în mai 2018, este denumită "Academician Lomonosov".

La 19 noiembrie 2011, cu prilejul împlinirii a 300 de ani de la naşterea marelui savant rus, Google i-a dedicat un Doodle, ce poate fi vizionat la adresa google.com/doodles/mikhail-lomonosovs-300th-birthday. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: The Moscow Times / Facebook